Rușii și ucrainenii au negociat opt ore pacea la Geneva. Delegația Kievului spune că „au existat unele progrese”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că nu s-a ajuns la niciun acord asupra celor mai dificile chestiuni în cadrul negocierilor din Elveția, acuzând Rusia că „încearcă să tergiverseze” procesul.

„Putem vedea că s-a lucrat la anumite aspecte, dar deocamdată pozițiile diferă, deoarece negocierile nu au fost ușoare”, le-a spus el jurnaliștilor după discuții.

Zelenski a afirmat că statutul teritoriilor din estul Ucrainei ocupate de Rusia și viitorul centralei nucleare de la Zaporojie, care rămâne sub controlul Kremlinului, se numără printre cele mai controversate probleme nerezolvate.

El a adăugat că au avut loc discuții pe paliere militar și politic, inclusiv despre modul în care ar putea fi pus în aplicare un eventual armistițiu, descriind canalul militar drept „constructiv”.

„Militarii înțeleg cum să monitorizeze un armistițiu și sfârșitul războiului, dacă există voință politică”, a spus el.

A doua zi de negocieri s-a încheiat după doar două ore, semnalând progrese reduse și arătând cât de îndepărtat pare încă un acord, în ciuda promisiunilor lui Donald Trump de a pune capăt războiului în prima zi a mandatului său.

Într-o declarație pentru Axios, marți, Zelenski a declarat că publicul ucrainean ar respinge orice acord de pace care ar impune Ucrainei să se retragă unilateral din Donbas. „Emoțional, oamenii nu vor ierta niciodată asta. Niciodată. Nu mă vor ierta nu îi vor ierta (pe americani)”, a spus el.

O altă problemă nerezolvată este cea a garanțiilor de securitate, Zelenski precizând în repetate rânduri că orice compromis teritorial ar putea veni doar după ce Ucraina obține angajamente ferme din partea aliaților săi occidentali, inclusiv din partea Statelor Unite.

Însă, administrația Trump, dornică de un succes de politică externă care să consolideze poziția președintelui pe plan intern, a făcut presiuni asupra Ucrainei să accepte mai întâi concesii teritoriale, urmând ca garanțiile de securitate să fie oferite ulterior.

Zelenski a evidențiat această diferență de abordare la începutul săptămânii, scriind pe Twitter: „Prietenii noștri americani pregătesc garanții de securitate. Dar au spus – mai întâi acest schimb de teritorii, sau ceva de genul acesta, și apoi garanțiile de securitate. Eu cred – mai întâi garanții de securitate. În al doilea rând, nu ne vom ceda teritoriile pentru că suntem pregătiți pentru compromis”.

Liderii europeni au declarat că este puțin probabil ca Putin să facă compromisuri semnificative decât dacă situația de pe front sau din plan intern se deteriorează până în punctul în care va fi forțat să o facă.

Ucraina ar putea primi, totuși, un impuls moral din recentele evaluări ale serviciilor occidentale de informații, care sugerează că Rusia întâmpină dificultăți tot mai mari în recrutarea de trupe pentru război. Forțele Kremlinului au înregistrat câștiguri teritoriale limitate în acest an, în timp ce trupele ucrainene au reușit mai multe contraofensive localizate în sud, în regiunea Zaporojie. Economia Rusiei a încetinit, de asemenea, până aproape de stagnare, deși oficialii și analiștii spun că presiunea nu este, în această etapă, suficientă pentru a schimba comportamentul Kremlinului.

Analista politică rusă Tatiana Stanovaia, citată de The Guardian, a declarat: „Atâta timp cât Putin este la putere, Rusia nu este paralizată de proteste pe scară largă și mai există cel puțin ceva bani în buget pentru arme, războiul va continua”.

A treia rundă de negocieri dintre Ucraina şi Rusia de la Geneva, mediate de SUA, a durat opt ore şi s-a încheiat abrupt după o sesiune de discuţii de numai două ore, principalul rezultat cunoscut fiind abordarea modalităţilor de verificare a unei încetări a focului odată ce se va ajunge la un acord, o perspectivă ce rămâne însă îndepărtată, informează agenţiile EFE şi DPA, citate de Agerpres.

Puţinele surse diplomatice care au făcut comentarii scurte la Geneva au fost de acord că întâlnirile au fost foarte tensionate şi că Rusia nu a cedat în faţa cererilor sale, în special aceea ca Ucraina să-i cedeze întregul Donbas, adică un teritoriu de aproximativ 20% din provincia Doneţk aflat în continuare sub controlul armatei ucrainene şi o porţiune nesemnificativă din provincia Lugansk, aceasta din urmă fiind aproape complet sub control rusesc.

Totuși, e puțin probabil ca rușii să se refere doar la aceste teritorii când cer cu insistență Donbasul. Un expert ucrainean a explicat, anterior, pentru Antena3CNN.ro, ce ar putea să însemne de fapt Donbasul în accepțiunea rușilor și de ce această solicitare este o capcană.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, refuză în continuare să-şi asume politic o asemenea cedare teritorială şi cere ca orice astfel de decizie să fie validată printr-un referendum, despre care susţine că va respinge cedarea Donbasului.

„Din punct de vedere emoţional, oamenii nu vor ierta asta niciodată. Niciodată”, a spus Zelenski într-un interviu pentru publicaţia americană Axios, motivându-şi astfel refuzul de a-şi asuma concesiile teritoriale. El mai susţine că a convenit deja cu SUA ca orice acord de pace să fie supus unui referendum în Ucraina. Părţile au fost de acord ca o nouă rundă de negocieri să se desfăşoare „în scurt timp”, fără a anunţa vreo dată sau loc.

Zelenski a confirmat că s-au înregistrat progrese în definirea verificării unui potenţial armistiţiu, refuzat însă de Rusia, care consideră că o încetare a focului ar ajuta armata ucraineană „să-şi refacă forţele”.

Ceea ce a surprins cel mai mult a fost durata de numai două ore a celei de-a doua zile de discuţii, încheiate abrupt. Negociatorul-şef rus, Vladimir Medinski, a fost primul care a confirmat că întâlnirea de miercuri s-a încheiat şi a părăsit împreună cu delegaţia sa hotelul din Geneva unde au avut loc discuţiile.

Totuşi, exact când totul părea să se fi încheiat, trimisul dictatorului Vladimir Putin s-a întors la hotel o oră mai târziu şi s-a întâlnit din nou cu partea ucraineană, dar fără prezenţa emisarilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner.

În declaraţia acordată presei, Medinski a descris discuţiile drept „dificile, dar obiective”, confirmând însă că nu s-a ajuns la niciun acord şi că încă o rundă de discuţii va avea loc în viitorul apropiat.

De partea sa, negociatorul-şef ucrainean, Rustem Umerov, a descris discuţiile drept „intense şi substanţiale”. „Sunt progrese, dar nu pot fi oferite detalii în acest stadiu”, a adăugat oficialul ucrainean.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat detalii, miercuri, după runda trilaterală de negocieri de la Geneva cu rușii și americanii, încheiată mai devreme în cursul zilei.

El a spus că toate cele trei părți au fost "constructive" în ceea ce privește chestiunile de natură militară în discuții.

"Armata știe cum să monitorizeze un armistițiu și sfârșitul războiului, cu condiția să existe voința politică necesară", a indicat președintele ucrainean.

"În general, (părțile) au ajuns la un acord pe aproape toate chestiunile. Monitorizarea va implica, cu siguranță, partea americană. Consider că este un semnal constructiv", a adăugat el.

Pe de altă parte, Zelenski a recunoscut că "persistă diferențele esențiale în ceea ce privește 'dimensiunea politică' a negocierilor", care include aspectele teritoriale.

"Pe scurt, pe linia militară am înțeles că s-au înregistrat progrese. Pe plan politic, a existat dialog și s-a căzut de acord să mergem mai departe cu discuțiile, dar nu am auzit să se fi ajuns la același nivel de progres ca pe plan militar", a conchis președintele.

El a mai precizat că echipa de negociatori ucraineni nu-i poate raporta totul prin telefon.

"Ar dori să o facă, dar nu se poate în acest moment", a explicat Zelenski.

Discuțiile de pace purtate miercuri la Geneva de delegațiile ucraineană și rusă sub mediere americană s-au încheiat după aproximativ două ore.

"Au fost discuții dificile, dar practice", a declarat șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, conform căruia "o nouă rundă va avea loc în curând".

Rustem Umerov, șeful delegației ucrainene, a afirmat, la rândul său, că s-au înregistrat progrese după dialogul de miercuri.

Potrivit lui Umerov, negocierile au fost substanțiale, o serie de probleme au fost clarificate, iar obiectivul Ucrainei rămâne o pace justă și durabilă.

Discuțiile de la Geneva între Ucraina, Rusia și SUA au reînceput miercuri, relatează Sky News, care citează surse ruse și ucrainene.

Rustem Umerov, șeful delegației ucrainene, a precizat că discuțiile "au loc în grupuri de lucru pe domenii, în cadrul rutelor politică și militară".

"Lucrăm la clarificarea parametrilor și mecanismelor discutate ieri", a adăugat el.

Reprezentanții Rusiei insistă să obțină anularea decizia luate la Summitul NATO de la București, din 2008, în cadrul căruia țările alianței au convenit ca Ucraina și Georgia să devină membre ale acestei organizații la un moment dat în viitor, scrie The Moscow Times, care citează declarații din presa de la Moscova.

Publicația citează în acest sens o declarație a Ambasadei ruse în Belgia pentru ziarul Izvestia.

Misiunea diplomatică a confirmat că, în cadrul negocierilor de pace cu Ucraina, Rusia intenționează să facă presiuni asupra NATO pentru a-și oficializa angajamentul de a nu se extinde spre est.

Mai mult, potrivit unui reprezentant al misiunii diplomatice, Kremilnul insistă asupra abrogarii deciziilor Summitului de la București, din 2008, la care țările NATO au convenit că Ucraina și Georgia ar trebui să devină membre ale alianței la un moment neprecizat.

Formalizarea legală a acestor aspecte este necesară deoarece "toate promisiunile verbale făcute de membrii NATO în trecut cu privire la neextindere au fost uitate și ignorate la un moment oportun", a argumentat reprezentantul ambasadei. 

El a reamintit că, inclusiv în timpul unificării Germaniei, liderii NATO au promis conducerii sovietice de atunci că organizația nu are planuri de extindere spre est.

Înainte de invazia rusă în Ucraina, Moscova a prezentat Washingtonului un proiect de acord de securitate care includea cerința de a nu extinde NATO. 

Anul trecut, președintele rus Vladimir Putin a pus drept condiție pentru încheierea războiului ca Ucraina garanteze în scris că aderă la statutul neutru și abandonează proiectul aderării la NATO.

Potrivit The Moscow Time, administrația președintelui american Donald Trump s-a dovedit receptivă, refuzând să ia în considerare intrarea Kievului în alianța militară și oferind, în schimb, garanții de securitate.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat marţi, într-un interviu pentru Axios, că preşedintele american Donald Trump exercită o "presiune nejustificată" asupra sa în încercarea de a găsi o soluţie la războiul ce durează de aproape patru ani între Kiev şi Moscova. 

El a anticipat că orice plan care ar obliga Ucraina să renunţe la teritoriile pe care Rusia nu le-a capturat în regiunea Donbas va fi respins de ucraineni, dacă va fi supus unui referendum.

Trump a sugerat de două ori în ultimele zile că este responsabilitatea Ucrainei şi a lui Zelenski să ia măsuri pentru a asigura succesul discuţiilor. 

"Ucraina ar face bine să se aşeze repede la masa negocierilor. Asta e tot ce vă spun", a declarat luni Trump reporterilor la bordul Air Force One.

În discuţia cu Axios, Zelenski a estimat că "s-ar putea să fie mai uşor să se exercite presiuni asupra Ucrainei decât asupra Rusiei", însă modalitatea de a crea o pace durabilă nu poate fi "acordarea victoriei" liderului rus Vladimir Putin.

Președintele ucrainean și-a luat precauția de a-i mulţumi din nou lui Trump pentru eforturile sale de pace, dar a avertizat, pe de altă parte, că "nu este genul de persoană care cedează uşor sub presiune".

Ucraina şi Rusia reiau, miercuri, negocierile de pace la Geneva, sub medierea SUA, după ce discuțiile din ziua precedentă au arătat puţine semne de progres, relatează presa internațională.

Marți, negocierile s-au întins pe parcursul a șase ore, și au fost foarte tensionate, după cum a declarat o sursă apropiată delegaţiei ruse.

Reprezentanții Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite s-au reunit în spatele uşilor închise la Hotelul InterContinental, în timp ce reprezentanți ai altor patru ţări europene - Germania, Franţa, Regatul Unit şi Italia - au fost, de asemenea, prezenţi în orașul elvețian.

"După sesiunea plenară, lucrările au continuat în cadrul grupurilor de lucru axate pe domenii prioritare", cu întâlniri ale "blocurilor politic şi militar", a precizat pe Telegram negociatorul ucrainean Rustem Umerov, confirmând că negocierile sunt programate să fie reluate miercuri.

Umerov, fost ministru ucrainean al Apărării a precizat că i-a informat pe "reprezentanţii partenerilor americani şi europeni, într-o întâlnire separată", cu privire la aceste lucrări.

Rusia și Ucraina negociază pe baza planului SUA

Părţile lucrează pe baza planului american dezvăluit în urmă cu câteva luni, care ar implica în special concesii teritoriale din partea Ucrainei în schimbul garanţiilor de securitate oferite de Washington.

În continuare, negocierile sunt blocate în ceea ce priveşte soarta Donbasului, principalul centru industrial din estul Ucrainei: Moscova cere ca forţele ucrainene să se retragă din zonele pe care încă le controlează în regiunea Doneţk, în timp ce Kievul refuză această solicitare.

Discuţiile de la Geneva vin după două runde recente de negocieri la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, care nu au produs, nici ele, progrese semnificative.

Emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, a salutat totuşi, miercuri, "progresul" reprezentat de continuarea acestui proces de negociere care îi reuneşte pe ruşi şi ucraineni.

"Succesul preşedintelui Trump în a aduce împreună cele două părţi ale acestui război a produs progrese semnificative", a scris negociatorul american pe X, după discuţiile de marți.

"Cele două părţi au convenit să-şi informeze liderii şi să continue să lucreze pentru un acord", a adăugat el.

Luni, Trump a a somat Ucraina "să vină la negocieri"

Preşedintele american Donald Trump face presiuni pentru o rezolvare diplomatică a conflictului declanşat de invazia rusă în Ucraina în februarie 2022.

"Ucraina ar trebui să vină la masa negocierilor, şi repede", a reiterat preşedintele SUA luni seară, după ce săptămâna trecută i-a cerut omologului său ucrainean Volodimir Zelenski "să se mişte", asigurându-l că Rusia doreşte "să ajungă la un acord".

Însă Zelenski a pus la îndoială în repetate rânduri disponibilitatea Kremlinului de a negocia.

Preşedintele ucrainean a declarat într-un interviu acordat publicaţiei americane Axios că "nu este corect" ca preşedintele Trump să ceară Ucrainei, şi nu Rusiei, să accepte concesii pentru a se ajunge la pace.

El și-a exprimat sperranța că această presiune sporită asupra Kievului "este doar o tactică, şi nu o decizie deliberată".

Sâmbătă, în marja Conferinţei de Securitate de la Munchen, şeful statului ucrainean a exclus din nou, în această etapă, cedarea de teritorii către Rusia, care ocupa 19,5% din teritoriul ucrainean la mijlocul lunii februarie.

Rusia mai ceruse anterior o reducere a dimensiunii armatei ucrainene şi un angajament din partea Ucrainei de a nu adera la NATO.

Rușii îi toacă pe ucraineni cu bombardamentele în timpul negocierilor de pace

Cu câteva ore înainte de începerea discuţiilor de la Geneva, regimul de la Kremlin a desfăşurat o nouă campanie masivă de bombardamente asupra Ucrainei, lansând 396 de drone şi 29 de rachete în noaptea de marţi spre miercuri.

"Aceasta a fost o lovitură combinată, calculată în mod deliberat pentru a produce cât mai multe daune sectorului nostru energetic", a spus preşedintele Volodimir Zelenski, acuzând "dispreţul Rusiei faţă de eforturile de pace".

El a precizat că atacul rus a rănit nouă persoane şi a lăsat "zeci de mii de oameni" fără apă şi încălzire în plină iarnă la Odesa, principalul oraş portuar din sudul Ucrainei.

De asemenea, o dronă rusească a ucis, marţi dimineaţă, trei angajaţi ai unei centrale electrice din Sloviansk, în estul Ucrainei, după cum au anunţat autorităţile regionale.