Cea mai mare navă de război americană, portavionul USS Gerald R. Ford, a părăsit astăzi baza navală NATO din Creta pentru a se îndrepta spre Orientul Mijlociu, în contextul tensiunilor dintre forțele americane și Iran. Între timp, delegaţiile din Iran şi Statele Unite s-au reunit joi în Elveţia pentru a treia sesiune de negocieri indirecte, cu scopul de a ieşi din actuala situaţie de incertitudine de tip „nici război, nici pace”, după cum a declarat preşedintele iranian.
? | عقد معالي السيد بدر بن حمد البوسعيدي @badralbusaidi وزير الخارجية، صباح اليوم في مدينة جنيف لقاءً مع ستيف ويتكوف مبعوث الرئيس الأمريكي، وجاريد كوشنر، وذلك في إطار المفاوضات الإيرانية – الأمريكية الجارية حاليا.
— وزارة الخارجية (@FMofOman) February 26, 2026
تناول اللقاء استعراض مرئيات ومقترحات الجانب الإيراني وردود… pic.twitter.com/9BVccVPKqh
Cu câteva ore înainte de începerea discuţiilor de la Geneva, şeful diplomaţiei americane, Marco Rubio, a semnalat „o problemă majoră”, acuzând Teheranul că refuză să discute despre programul său de rachete balistice - un dosar pe care Washingtonul doreşte să îl abordeze, la fel ca şi problema nucleară
Portavionul USS Gerald R. Ford a petrecut patru zile la baza din Golful Souda pentru realimentare, înainte de a pleca spre estul Mediteranei. Nava ar putea ajunge în apele Israelului în 24 de ore, scie ekathimerini.com
Ford urmează să se alăture portavionului USS Abraham Lincoln și navelor sale de escortă, care au ajuns în Orientul Mijlociu luna trecută.
Președintele Donald Trump a amenințat că va lovi Iranul dacă nu se ajunge la un acord nuclear, scrie BBC. Discuțiile au loc pe fondul celei mai mari concentrări de forțe americane în Orientul Mijlociu de la invazia Irakului din 2003, iar Iranul a transmis că va răspunde „cu forță” în cazul unui atac.
Deși Trump spune că preferă o soluție diplomatică, el a afirmat și că ia în calcul o lovitură limitată asupra Iranului, pentru a pune presiune pe liderii de la Teheran să accepte un acord.
Ca și în primele două runde, mediate de Oman la începutul lunii, delegația Iranului este condusă de ministrul de Externe Abbas Araghchi, iar SUA sunt reprezentate de emisarul special Steve Witkoff și de Jared Kushner, ginerele lui Trump.
În ultimele săptămâni, SUA au trimis mii de militari în regiune: două portavioane, alte nave de război, dar și avioane de luptă și aeronave de realimentare. Trump a amenințat prima dată cu bombardarea Iranului luna trecută, pe fondul represiunii violente a protestelor anti-guvernamentale, în care ar fi murit mii de oameni. Între timp, atenția sa s-a mutat către programul nuclear iranian, aflat de decenii în centrul disputei cu Occidentul.
De mult timp, SUA și Israel acuză Iranul că încearcă să dezvolte în secret o armă nucleară. Iranul spune că programul său este doar pentru scopuri pașnice, însă este singurul stat fără arme nucleare care a îmbogățit uraniu până la un nivel apropiat de cel necesar pentru armament.
În discursul despre starea uniunii, ținut marți în Congres, Trump a vorbit scurt și vag despre tensiunile cu Iranul, fără să explice clar de ce ar fi necesare lovituri militare. El a susținut că Iranul dezvoltă rachete care „în curând” ar putea ajunge până în SUA, fără să ofere detalii. A mai acuzat Iranul că încearcă să „o ia de la capăt” cu un program de arme nucleare după loviturile de anul trecut și a spus că nu poate permite ca „principalul sponsor al terorismului din lume” să obțină o armă nucleară.
Cu câteva ore înainte de discurs, ministrul iranian de Externe a scris pe rețelele sociale că Iranul „în niciun caz” nu va dezvolta o armă nucleară. Araghchi a spus și că există o „oportunitate istorică” pentru un acord fără precedent care să răspundă „îngrijorărilor” ambelor părți și să servească „interesele” lor.
După discursul lui Trump, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe iranian a acuzat SUA că repetă „minciunile mari” despre programul nuclear, rachetele balistice și numărul morților în reprimarea protestelor.
Propunerile Iranului nu sunt publice, dar discuțiile de la Geneva ar putea include ideea unui consorțiu regional pentru îmbogățirea uraniului (vehiculată și în negocieri anterioare), precum și soluții pentru stocul Iranului de aproximativ 400 kg de uraniu îmbogățit la nivel înalt.
În schimb, Iranul se așteaptă la ridicarea sancțiunilor care i-au afectat puternic economia. Oponenții regimului spun că orice relaxare ar oferi o gură de oxigen conducerii de la Teheran.
Nu sunt clare condițiile pe care le-ar considera Trump acceptabile. Iranul a respins deja ideea de a negocia limite pentru programul său de rachete balistice și refuză să discute despre oprirea sprijinului pentru aliații săi din regiune, o rețea pe care Teheranul o numește „Axa Rezistenței” și care include Hamas în Gaza, Hezbollah în Liban, miliții din Irak și rebelii Houthi din Yemen.
Presa americană, citând oficiali anonimi, a relatat că Trump ar lua în calcul o lovitură inițială în zilele următoare asupra Gardienilor Revoluției sau asupra unor obiective nucleare, pentru a forța un acord. Dacă negocierile eșuează, potrivit acestor relatări, președintele ar putea merge până la a ordona o campanie cu scopul de a-l îndepărta pe liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei.
Iranul a amenințat, la rândul său, că va răspunde oricărui atac lovind obiective militare americane din Orientul Mijlociu și Israelul.
Țările aliate SUA din regiune se tem că o lovitură asupra Iranului ar putea declanșa un conflict mai amplu și avertizează că doar puterea aeriană nu poate schimba conducerea țării.
Ştiri video recomandate
