Antena 3 CNN › Externe › CNN: „Prietenii” dictatori, potențialul AI și alte concluzii ale vizitei lui Trump în China și ale întâlnirii cu Putin și Xi

CNN: „Prietenii” dictatori, potențialul AI și alte concluzii ale vizitei lui Trump în China și ale întâlnirii cu Putin și Xi

Adrian Dumitru
10 minute de citit Publicat la 23:19 20 Noi 2026 Modificat la 23:19 20 Noi 2026
Trump putin xi
Foto: Getty Images

Oficialii au fost sinceri înaintea discuțiilor trilaterale fără precedent de joi: era puțin probabil ca Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin să plece de la Shenzhen cu acorduri majore, scrie CNN. În cele din urmă, obținerea unor progrese diplomatice spectaculoase nu a fost obiectivul principal. Întâlnirea în sine a reprezentat rezultatul urmărit.

Reuniți în jurul unei mese rotunde, într-o reședință oficială pentru oaspeți de la periferia acestei metropole moderne, fiecare dintre cei trei lideri a invocat „responsabilitatea” care le revine de a gestiona împreună o lume complicată.

„Istoria ne arată că, atunci când marile puteri sunt în pace, lumea este sigură, iar când marile puteri intră în conflict, lumea este cuprinsă de haos”, a declarat Xi la începutul discuțiilor.

Fiecare dintre cei trei lideri a urmărit, de asemenea, să obțină anumite avantaje din demonstrația de putere pe care o oferea reuniunea.

Pentru Putin, întâlnirea a reprezentat o ocazie de a reveni pe cea mai importantă scenă diplomatică mondială, alături de liderii unor țări mult mai puternice, după ce fusese izolat în urmă cu aproape cinci ani din cauza invaziei rusești în Ucraina.

O declarație comună publicată după reuniune a prezentat imunitatea oficialilor de stat drept o chestiune „de importanță fundamentală”, un subiect deosebit de relevant pentru un lider pe numele căruia Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pentru crime de război.

Xi a avut ocazia să se prezinte atât pe sine, cât și China, drept actori diplomatici de prim rang, chiar dacă se confruntă cu probleme economice pe plan intern.

Iar Trump, a cărui influență politică în declin a devenit și mai evidentă după înfrângerile suferite la alegerile intermediare din această lună, a putut demonstra că rămâne un actor important pe scena internațională, alături de doi lideri a căror putere în propriile țări este în mare parte necontestată.

„Niciodată nu s-a ajuns la pace prin refuzul oportunităților de dialog și comunicare”, a declarat Trump la începutul reuniunii. „Noi alegem o direcție diferită”.

„Să vedem dacă putem realiza ceva”, a adăugat el, înainte ca jurnaliștii să fie invitați să părăsească sala și discuțiile să înceapă.

Care a fost scopul întâlnirii

Deocamdată nu este clar dacă reuniunea de joi va rămâne în istorie ca un moment de cotitură sau doar ca o nouă ocazie pentru fotografii oficiale.

Cele 81 de minute de discuții nu puteau fi suficiente pentru soluționarea tuturor divergențelor majore dintre cele trei țări, legate de războaie, economie și tehnologii de ultimă generație.

Înaintea reuniunii, obiectivele liderilor păreau să fie diferite.

Summitul fusese propus inițial de Putin ca o modalitate de a discuta despre războiul din Ucraina fără participarea unor reprezentanți ucraineni.

Această perspectivă a provocat îngrijorări puternice la Kiev și a alimentat comparațiile cu Conferința de la Ialta din 1945, când marile puteri au împărțit lumea de după război în sfere de influență.

Atât Xi, cât și Putin au făcut referire, în declarațiile introductive, la perioada de după Al Doilea Război Mondial, când marile puteri au colaborat pentru a schimba ordinea mondială. Declarațiile au dat indicii despre modul în care cei doi priveau reuniunea de joi.

Inițial, oficialii americani au declarat că Ucraina nu se va afla pe agenda discuțiilor, deși Trump a anunțat ulterior că va aborda subiectul.

„Cred că lucrurile încep să se miște. Cred că el (Putin), și sper că și cealaltă parte, ar dori să vadă sfârșitul acestui război”, a declarat Trump la începutul reuniunii.

În viziunea lui Trump, o importanță mai mare o avea discutarea controlului armamentului nuclear între cele mai mari puteri nucleare ale lumii.

Președintele american dorește să negocieze un nou acord de neproliferare cu Rusia și China, deși a recunoscut deschis dificultățile încheierii unui asemenea acord.

„Odată ce ai arme nucleare, este foarte greu să renunți la ele”, a declarat el. „Așa funcționează lucrurile”.

Xi nu a părut interesat să încheie un acord nuclear cu două țări ale căror arsenale sunt de câteva ori mai mari decât cel al Chinei.

Potrivit oficialilor americani, liderul chinez a fost inițial reticent chiar și în privința găzduirii unei reuniuni trilaterale, care ar fi putut eclipsa summitul APEC.

Întrebat, cu câteva ore înaintea discuțiilor, ce avantaje ar aduce o întâlnire comună cu cei doi lideri autoritari, Trump a răspuns:

„Amândoi îl plac pe Trump. Acum, ce se va întâmpla după mine? Asta nu vă pot spune”.

Construirea relațiilor personale

Obiectivele diferite ale summitului au părut să conteze mai puțin după sosirea celor trei lideri la Kylin Villa, complexul situat lângă parcul safari cu tigri din Shenzhen.

Aceștia s-au reunit la o masă rotundă, așezați la distanțe egale unul de celălalt, cu Xi în centru.

„Scriem cu adevărat istorie”, a declarat Trump cu mândrie. „Noi trei avem foarte multe lucruri de discutat”.

Relațiile personale dintre cei trei lideri sunt complicate.

Trump a depus eforturi susținute în ultimii doi ani pentru a cultiva relațiile atât cu Xi, cât și cu Putin, în speranța că legăturile personale mai strânse se vor traduce prin relații geopolitice mai bune.

El a recurs la complimente și summituri fastuoase pentru a-i onora pe cei doiși a le consolida prestigiul.

În întâlnirile individuale desfășurate anterior, Trump i-a numit pe ambii lideri „prieteni”.

„Cred că atât timp cât tu și cu mine vom conduce lucrurile, nu vom avea niciodată probleme”, i-a spus Trump lui Xi.

Până acum, complimentele nu au produs însă rezultate diplomatice majore.

Trump s-a plâns că relația sa cu Putin, consolidată inclusiv prin summitul din Alaska de anul trecut, nu a reușit să pună capăt războiului din Ucraina.

Disputele comerciale și cele privind livrările de pământuri rare continuă să provoace tensiuni între Statele Unite și China.

În plus, atât Rusia, cât și China oferă Iranului asistență și tehnologie.

Xi și Putin, care au proclamat în urmă cu cinci ani un parteneriat „fără limite”, s-au întâlnit de zeci de ori.

După o nouă întrevedere desfășurată miercuri la Shenzhen, presa de stat chineză a descris relația dintre cele două țări drept „neclintită ca o stâncă în fața vântului și a ploii”.

Xi și Putin sunt de mult timp uniți de convingerea că echilibrul mondial al puterii trece printr-o transformare fundamentală în favoarea lor, pe măsură ce Estul câștigă influență, iar Occidentul intră în declin.

Cu alte cuvinte, cei doi consideră că epoca supremației americane se apropie de sfârșit.

Prin această reuniune trilaterală fără precedent cu Trump, Xi și Putin au obținut un nou moment diplomatic important, pe care amândoi îl vor folosi cu siguranță pentru a-și susține această viziune.

Țări implicate în războaie

Doi dintre cei trei participanți la reuniunea de joi sunt implicați în războaie împotriva unor adversari mai mici, conflicte care s-au prelungit peste așteptări.

Atât războiul lui Trump împotriva Iranului, cât și cel al lui Putin împotriva Ucrainei au consumat resurse militare, au contribuit la creșterea prețurilor la nivel mondial și l-au nemulțumit pe Xi, care consideră că aceste conflicte amenință stabilitatea globală.

Trump spera să discute despre ambele războaie cu Xi și Putin, care mențin relații cu regimul iranian.

Președintele american nu a făcut presiuni asupra Rusiei sau Chinei pentru a le determina să rupă legăturile cu Iranul.

Dimpotrivă, el a relaxat sancțiunile împotriva motorinei rusești, introduse după invadarea Ucrainei, în încercarea de a reduce costurile care au crescut puternic din cauza războiului cu Iranul.

Astfel, conflictul din Iran a ajuns să aducă indirect beneficii financiare Rusiei. Trump se declară tot mai exasperat de aceste războaie.

Conflictul din Iran, despre care a spus inițial că va dura șase săptămâni, este foarte nepopular în Statele Unite și, potrivit propriei sale recunoașteri, a contribuit la înfrângerile electorale importante suferite de republicani la alegerile intermediare.

În prezent, Trump analizează opțiuni militare pentru reluarea unei campanii intense de bombardamente.

Între timp, promisiunea sa electorală de a soluționa războiul din Ucraina în primele 24 de ore de la preluarea mandatului a depășit deja termenul cu 667 de zile.

Nu este clar în ce măsură Xi și Putin vor putea contribui la încheierea celor două războaie.

De asemenea, posibilitățile unui summit desfășurat fără participarea Ucrainei sau Iranului de a contribui la instaurarea păcii par limitate.

Cu toate astea, Trump s-a arătat optimist.

„Mulți oameni nu erau siguri că va rezulta ceva din această întâlnire. Eu cred că va rezulta ceva”, a declarat Trump înaintea reuniunii, în timpul întâlnirii cu Xi.

„Sunt foarte, foarte convins de asta. Cred că va rezulta ceva”.

La Berlin, Jared Kushner a declarat că Trump a intervenit telefonic la reuniunea Coaliției Voluntarilor și le-a prezentat participanților evaluarea sa asupra discuțiilor de la Shenzhen.

Ginerele președintelui american, care a vorbit la summit alături de liderii Germaniei, Franței, Ucrainei și Regatului Unit, a declarat că Trump le-a transmis lui Xi și Putin „un mesaj foarte ferm privind dorința de pace și intenția de a colabora foarte intens cu amândoi pentru atingerea acestui obiectiv”.

Kushner nu a dat alte detalii, dar a declarat că Trump a plecat de la întâlnire „convins că pacea este posibilă”.

Steve Witkoff, trimisul special al președintelui american, a declarat că Trump a făcut din „Ucraina și încheierea pașnică a acestui război” o parte centrală a mesajului său la Shenzhen.

Lupta pentru supremație în domeniul AI

Încă înainte de sosirea lui Trump la Shenzhen, vizita era umbrită de scandalul în care erau implicați fostul director general al Nvidia, Jensen Huang, și o persoană suspectată că ar avea legături cu serviciile chineze de informații.

În același timp, o serie de întreruperi în lanț ale serviciilor din Statele Unite, provocate în unele cazuri de actualizări bazate pe AI, generau îngrijorări la care administrația a reacționat inițial cu întârziere.

Problema modului în care Statele Unite vor concura într-o industrie AI aflată în dezvoltare rapidă părea și mai urgentă pe fundalul orașului Shenzhen, unul dintre principalele centre chineze de tehnologie și producție de cipuri.

Dezvăluirile privind cazul Huang au scos la iveală o divizare profundă în interiorul administrației Trump privind modul în care ar trebui restricționată, sau chiar dacă ar trebui restricționată, vânzarea către China a cipurilor AI de mare performanță.

Trump a declarat ulterior că a abordat doar pe scurt această problemă în timpul cinei de miercuri seară, la care a stat alături de Xi.

Înainte de vizita în China, președintele american spusese că nu dorește să „insulte” Beijingul insistând prea mult asupra problemei spionajului.

Mulți membri ai administrației sale au însă poziții mai dure și doresc să blocheze accesul Chinei la cele mai avansate cipuri AI.

Trump, în schimb, s-a arătat împotriva unor măsuri care ar putea „împiedica” dezvoltarea AI.

„Nu vrem să facem nimic care să distrugă potențialul extraordinar al acestei tehnologii”, a declarat el. „Ne opunem oricărei forme de reglementare globalistă”.

Totuși, în discursul adresat liderilor asiatici, Trump a părut să recunoască existența unor pericole.

„Trebuie să fim atenți. Trebuie să o prețuim. Este aproape în totalitate un lucru bun, dar are și unele aspecte negative”, a spus el.

„Și trebuie să fim foarte atenți la modul în care gestionăm aceste aspecte negative”.

Xi, un actor diplomatic de prim rang

China va considera acest summit un succes major al diplomației chineze.

Laudele lui Trump la adresa Chinei și asigurările sale că, atât timp cât el și Xi se află la conducere, cele două țări „nu vor avea niciodată probleme” reprezintă declarații binevenite pentru liderii chinezi.

Aceștia urmăresc cu atenție orice schimbare de ton în politica americană față de China, în contextul apelurilor tot mai numeroase ale parlamentarilor americani pentru înăsprirea restricțiilor privind accesul Chinei la tehnologiile avansate din Statele Unite.

China a fost în mod evident interesată să profite de vizita lui Trump pentru a valorifica atitudinea favorabilă a președintelui american față de China, mai ales înaintea schimbării raportului de forțe din Congres și în condițiile în care Trump intră în ultima parte a ultimului său mandat.

Decizia fără precedent a lui Xi de a-l întâmpina personal pe Trump la aeroport, precum și cordialitatea afișată de liderul chinez în interacțiunile cu președintele american au fost, cel mai probabil, atent calculate în acest scop.

Absența unor rezultate concrete ale reuniunii trilaterale a convenit, de asemenea, Beijingului.

Xi era considerat reticent față de perspectiva ca reuniunea să creeze imaginea unei noi Conferințe de la Ialta, în care marile puteri ar decide soarta Ucrainei.

O asemenea impresie ar fi intrat în contradicție cu poziția declarată a Chinei în favoarea consolidării multilateralismului pe scena internațională.

În schimb, Xi a reușit să se prezinte drept un lider capabil să reunească marile puteri și să demonstreze că China are suficientă influență diplomatică pentru a se afla pe picior de egalitate cu Statele Unite, fără să își asume angajamente complicate.

Momentul este favorabil pentru Xi, care încearcă să își consolideze propriul prestigiu înaintea unei reuniuni importante a Partidului Comunist Chinez, programată anul viitor, în cadrul căreia este de așteptat să își asigure al patrulea „mandat” la conducerea Chinei.

×
Fanatik
Antena Sport
Observator News
Longevity Magazine
TOP articole
x close