Forțată de blocada SUA, care a dus la o criză energetică și proteste violente la Havana, Cuba începe să își deschidă economia. Cetățenii cubanezi din diaspora vor avea dreptul să investească în sectorul privat din Cuba și să dețină afaceri în țara lor de origine, a anunțat, într-un interviu pentru NBC News, ministrul Comerțului Oscar Pérez-Oliva Fraga.
Oscar Pérez-Oliva Fraga, viceprim-ministrul Cubei, a spus că „blocada” impusă de Statele Unite împiedică eforturile de stimulare economică. Țara insulară se confruntă cu o criză energetică gravă, care a dus la proteste violente, o raritate în Cuba, dar și cu presiune publică din partea Administrației Trump.
În acest context, Cuba face primii pași pentru a-și deschide economia și anunță că acceptă investiții inclusiv de la cubanezii care trăiesc în Statele Unite.
„Cuba este deschisă să aibă o relație comercială fluidă cu companiile din SUA” și „de asemenea cu cubanezii care locuiesc în Statele Unite și cu descendenții lor”, a spus Fraga în cadrul unei întâlniri la Havana, înainte de a anunța oficial această decizie în țară luni seara.
Interviul, primul de acest fel, vine în momentul în care Fraga încearcă să revitalizeze economia slăbită a Cubei printr-o serie de reforme economice menite să creeze ceea ce el a numit un „mediu de afaceri dinamic”.
Cuba își deschide economia
Scopul ar fi relansarea mai multor sectoare, de la turism și minerit până la repararea și modernizarea rețelei electrice învechite.
„Acest lucru depășește sfera comercială. Se aplică și investițiilor, nu doar investițiilor mici, ci și celor mari, în special în infrastructură”, a adăugat Fraga, care este și ministrul Comerțului și Investițiilor al Cubei.
Totuși, „blocada Statelor Unite, politica de ostilitate față de Cuba, este fără îndoială un element care afectează dezvoltarea acestor transformări”, a spus Fraga, referindu-se la încercările de a dezvolta legături economice cu SUA.
„Blocada ne privează de acces la finanțare, acces la tehnologie, acces la piețe și, în ultimii ani, a fost îndreptată în mod special spre a priva țara noastră de acces la combustibil”, a explicat ministrul.
Autoritățile spun că în ultimele trei luni nu a ajuns în Cuba niciun transport de petrol.
Vineri, guvernul cubanez a confirmat pentru prima dată că poartă discuții cu administrația președintelui Donald Trump, care a avertizat că țara comunistă ar putea avea o soartă similară cu cea a Venezuelei lui Nicolás Maduro.
Trump a spus anterior că Cuba „va cădea destul de curând” dacă nu ajunge la un acord cu el și a sugerat că ar putea realiza o „preluare prietenoasă” a națiunii insulare. „Cred că foarte curând fie vom face un acord, fie vom face orice va trebui să facem”, le-a spus Trump reporterilor la bordul Air Force One, duminică seara târziu.
Președintele american a sugerat că își va îndrepta atenția mai ferm către Cuba după războiul din Iran.
Maduro și soția sa, Cilia Flores, au fost capturați într-un raid american la Caracas la începutul lunii ianuarie. Ei au fost duși în Statele Unite, unde au fost acuzați de conspirație pentru importul de cocaină și deținerea de mitraliere și dispozitive distructive. Maduro se confruntă și cu o acuzație federală suplimentară de conspirație pentru narco-terorism.
Proteste violente în Cuba
Acea operațiune a dus la oprirea livrărilor critice de petrol între Venezuela și Cuba, care acuză Washingtonul că blochează aprovizionarea, după ce armata SUA a împiedicat petrolierele să ajungă la țărmurile cubaneze.
Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a declarat vineri că niciun transport nu a ajuns pe insulă în ultimele trei luni, ceea ce a creat o criză energetică la nivel național, provocând pene de curent și obligând spitalele să amâne operații.
Potrivit ziarului de stat Invasor, acest lucru a dus la proteste violente, care sunt extrem de rare în acest stat cu partid unic.
O demonstrație pașnică în orașul Morón a devenit violentă sâmbătă, când protestatarii au aruncat cu pietre în clădirea Comitetului Municipal de Partid și au aprins un foc pe stradă, a relatat ziarul.
Ştiri video recomandate
