Europa trebuie să își reducă dependența de SUA prin consolidarea capacităților militare proprii și diversificarea legăturilor economice. Aceasta este opinia lui Stephen M. Walt, unul dintre cei mai reputați politologi americani, oferită pentru Antena3.ro.
Stephen M. Walt este unul dintre cei mai importanți și influenți reprezentanți contemporani ai școlii realiste în relații internaționale. În lucrarea sa canonică “The Origins of Alliances”, el arată că statele formează alianțe nu împotriva celui mai puternic actor, ci împotriva celor percepuți ca amenințări, luând în calcul puterea, proximitatea și intențiile statelor respective. Teoria sa, cunoscută ca „balansarea amenințării”, explică logica alianțelor istorice și contemporane și rămâne un instrument esențial pentru analiza politicii externe.
Unii experți atrag atenția că, după atacul administrației Trump în Venezuela, care a readus în discuție limitările practice ale dreptului internațional, și amenințările privind o posibilă anexare americană a Groenlandei, SUA devin treptat un competitor strategic pentru UE. În acest context, Europa pare că începe să perceapă aceste evoluții ca amenințări, adoptând opțiuni care rezonează cu logica teoriei lui Walt: consolidarea autonomiei militare și diversificarea relațiilor economice, acționând pe baza propriilor interese de securitate.
Invazia din Venezuela, avertisment pentru statele care vor să se apropie de China
Potrivit lui Stephen M. Walt, implicarea SUA în Venezuela, poate fi văzută nu doar ca o problemă legată de resursele energetice, dar și ca un efort de a limita influența rivalilor strategici americani, într-o regiune considerată în mod tradițional o sferă de interes vitală a SUA:
“Ambele motive trebuie luate în considerare aici. Trump are o viziune foarte demodată asupra resurselor - în special asupra petrolului - și crede, probabil incorect, - că petrolul venezuelean este o mare resursă. De asemenea, încearcă să avertizeze întreaga Americă Latină să nu se apropie prea mult de China. Având în vedere importanța economiei chineze astăzi, este puțin probabil ca acest lucru să funcționeze pe termen lung”, susține Stephen M. Walt.
Donald Trump a respins ideea că înlăturarea lui Maduro contrazice doctrina sa “America First”, interpretată pe scară largă ca fiind neintervenționistă. “Este America First”, a insistat el, „pentru că vrem să ne înconjurăm de vecini buni. Vrem stabilitate.” A acceptat chiar posibilitatea trimiterii de “trupe la sol”, după ani în care a preferat lovituri de la distanță pentru a-și atinge obiectivele de politică externă. A numit această nouă abordare “Doctrina Donroe”, o combinație între numele său și Doctrina Monroe din secolul al XIX-lea, care urmărea să consolideze dominația SUA în emisfera vestică. Totuși la fel ca în cazul altor intervenții militare americane, precum cea din Irak, opinia publică a indicat că petrolul se află la baza întregii acțiuni americane.
Politolog: SUA devin un adversar strategic pentru statele europene
Din acest punct de vedere, Donald Trump nu și-a ascuns intențiile. A anunțat că SUA vor să revitalizeze industria petrolieră venezueleană, cu companii americane în frunte, chiar dacă țițeiul venezuelean este greu și dificil de rafinat.
Marco Rubio, care a afirmat că SUA au rezerve mari de petrol și nu depinde de aprovizionarea din Venezuela, a subliniat însă că rezervele mari joacă un rol strategic: „Nu puteți continua să lăsați cele mai mari rezerve de petrol din lume sub controlul adversarilor Statelor Unite fără ca poporul acelei țări să beneficieze”, a declarat Rubio. El se referea la Rusia și China, a căror influență tot mai mare în Venezuela este considerată o amenințare de către guvernul SUA.
Criticii intervenției americane în Venezuela și a amenințării folosirii forțelor armate pentru a ocupa Groenlanda, teritoriul unui stat aliat NATO, interpretează aceste acțiuni ca un semnal că SUA nu vor ezita să folosească forțele militare pentru protejarea intereselor materiale. Practic, potrivit acestora, ar fi vorba despre o reactivare a instrumentelor clasice de politică de putere, care au stat la baza împărțirii lumii în sfere de influență. Potrivit lui Stephen M. Walt, în urma acțiunilor recente, Donald Trump vrea să transmită explicit lumii acest mesaj.
“Statele Unite nu au ezitat niciodată să folosească forța militară dacă au considerat că ar fi prea costisitor pentru interesele lor să nu facă acest lucru. Ceea ce este diferit la Trump este că nici măcar nu pretinde că este inspirat de principii sau obiective mai ample. El transmite că Statele Unite nu se vor adapta la noile condiții; încearcă pur și simplu să dicteze și să rescrie care vor fi acele condiții”.
Potrivit lui Stephen M. Walt, președintele Trump și administrația sa au răsturnat o lungă tradiție americană de a susține că intervenția străină nu are legătură cu puterea sau profitul. În zilele de după capturarea lui Maduro, președintele SUA s-a lăudat în repetate rânduri că este „responsabil” de Venezuela și a sugerat că SUA ar putea conduce țara mai mulți ani.
Politologul american consideră că în acest context, statele europene au o singură opțiune strategică: “să devină mai puțin dependente de Statele Unite. Trebuie să își reconstruiască propriile capacități de apărare și să își diversifice legăturile economice în întreaga lume. Statele Unite nu mai sunt un aliat de încredere și, în multe privințe, sunt acum un adversar strategic. Dacă Europa nu își dă seama de acest fapt, va continua să fie exploatată”.