Franța se pregătește pentru proteste de amploare marți, după ce organizatorii au făcut apel la o zi de mobilizare națională în sprijinul elevilor și studenților care cer mai multe investiții în educație. Apelul vine după o săptămână de manifestații în care elevii au blocat sute de școli, cel puțin 190 de elevi au fost răniți, iar peste 5.000 de persoane au fost arestate. Un elev și-a pierdut o mână în urma unei explozii produse în timpul confruntărilor de luni, iar un altul ar fi fost lovit în cap de o grenadă lacrimogenă săptămâna trecută, scrie BBC.
Premierul Franței a declarat că guvernul a anunțat măsuri pentru a răspunde revendicărilor, însă Union Syndicale Lycéenne (USL), una dintre principalele organizații care coordonează protestele, susține că executivul nu a oferit "nimic concret".
Organizația a îndemnat oamenii să se alăture mobilizării de marți, invocând "acest blocaj politic și ceea ce descriem drept o reprimare fără precedent a mișcării".
Și alte organizații și-au exprimat sprijinul pentru protestatari. Sindicatul profesorilor SNES-FSU le-a cerut membrilor săi să participe la manifestațiile de marți.
› Vezi galeria foto ‹
Jean-Luc Melenchon, liderul partidului de stânga radicală La France Insoumise (LFI), a descris protestele drept "cea mai puternică mișcare a liceenilor și studenților" din 1968 încoace. În acel an, Franța a fost zguduită de ample tulburări sociale, iar milioane de angajați au intrat în grevă.
Valul de manifestații a început în septembrie, la Paris, și s-a extins în întreaga țară
Protestatarii reclamă, printre altele, clasele supraaglomerate, clădirile degradate și lipsa profesorilor. Protestele au fost declanșate de liceeni, cărora li s-au alăturat ulterior studenții.
Duminică, premierul francez Sébastien Lecornu a anunțat o serie de măsuri menite să "răspundă dificultăților cu care se confruntă elevii din învățământul secundar și personalul din educație", promițând "schimbări vizibile" în școli. El a avertizat însă: "Nu vom face nicio concesie în fața violenței. Suntem alături de elevii și angajații care au fost agresați, precum și de polițiștii și jandarmii răniți".
Tulburările au inclus atât blocarea școlilor, cât și incendierea unor pubele. Ministrul Educației, Edouard Geffray, a declarat că 24 de școli au fost "incendiate și devastate" de la începutul protestelor.
Confruntările violente dintre elevi și poliție au provocat mai multe răniri grave de la începutul manifestațiilor.
Luni, un adolescent de 15 ani și-a pierdut o mână în urma unei explozii produse în timpul unei confruntări în apropierea unei școli din Lens, în nordul Franței. Elevul a fost transportat la un spital din apropiere, iar viața sa nu este în pericol, potrivit autorităților.
Săptămâna trecută, Eden, un elev de 14 ani, a fost grav rănit la Saint-Ouen-l’Aumône, după ce ar fi fost lovit în cap de o grenadă lacrimogenă. Potrivit avocatului său, adolescentul a suferit "o dublă fractură de maxilar" și a avut nevoie de "o intervenție chirurgicală extrem de complexă".
La o conferință de presă organizată luni, mama lui Eden a spus că are inima "sfâșiată". "Este rușinos, este revoltător, este violent, este îngrozitor. Așa ceva nu ar trebui să se întâmple. Au în față copii care cer condiții mai bune pentru a învăța", a declarat ea, potrivit postului francez BFMTV.
Dintre cele 5.060 de persoane arestate de la începutul mișcării, 87% sunt minori și 13% adulți, potrivit Ministerului Justiției din Franța. Potrivit informațiilor publicate, 14 persoane au fost plasate în arest preventiv, iar 1.802 sunt urmărite penal: 319 adulți și 1.483 de minori.
USL a acuzat poliția că a folosit forță excesivă împotriva protestatarilor. Ca răspuns la aceste acuzații, ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a declarat săptămâna trecută că intervențiile poliției au fost "extrem de proporționale".
Protestele și reacția autorităților au devenit subiecte de dispută politică intensă
Deși mai sunt câteva luni până la următoarele alegeri prezidențiale din Franța, protestele și reacția autorităților au devenit subiecte de dispută politică intensă.
Guvernul și politicienii de dreapta radicală au acuzat stânga radicală că alimentează protestele. Lecornu a declarat că LFI dă dovadă de "iresponsabilitate" atunci când cere extinderea mișcării.
Marine Le Pen, lidera formațiunii de dreapta radicală Rassemblement National, a criticat, la rândul ei, reacția stângii. "Nu mai este vorba despre proteste ale liceenilor. Este vorba despre revolte organizate de profesioniști și coordonate de deputați ai La France Insoumise", a afirmat ea, cerând adoptarea unei noi legi împotriva revoltelor violente.
În schimb, Melenchon, candidatul LFI la alegerile prezidențiale, a acuzat poliția de "abuzuri de putere" și a îndemnat oamenii să iasă în stradă pentru a "proteja manifestațiile tinerilor". Primarul de stânga al Marsiliei, Benoît Payan, a condamnat "violențele inacceptabile" din orașul său. El a spus că tinerii sunt "îngrijorați pe bună dreptate" de viitorul lor și de serviciile publice, dar că trebuie să își exprime nemulțumirile în mod pașnic.
