Negocieri de pace la Paris și Berlin. „Principala întrebare e ce concesii teritoriale e dispusă să facă Ucraina”

Emisarul special american Steve Witkoff se va întâlni cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu lideri europeni în acest weekend la Berlin, a declarat vineri un oficial al Casei Albe pentru AFP, confirmând o informaţie publicată de Wall Street Journal, informează Agerpres.

Cancelarul german Friedrich Merz urmează să se întâlnească cu preşedintele ucrainean şi cu mai mulţi lideri europeni, din Uniunea Europeană şi din NATO, în contextul eforturilor diplomatice intense pentru a pune capăt războiului dintre Ucraina şi Rusia, în condiţiile în care Statele Unite îşi intensifică presiunea asupra Kievului pentru a ajunge la un acord.

Europenii şi ucrainenii le-au cerut americanilor "garanţii de securitate" înainte de orice negocieri teritoriale în estul Ucrainei, a anunţat vineri preşedinţia franceză.

Discuţiile s-au accelerat în urma prezentării de către administraţia americană, în urmă cu aproape trei săptămâni, a unui plan pentru încheierea războiului declanşat de invazia rusă din februarie 2022, text care a inclus cereri semnificative ale Moscovei.

În timp ce Kievul a prezentat o versiune modificată a planului, inclusiv contrapropuneri, preşedintele ucrainean a confirmat joi că Statele Unite doresc să ajungă la un acord "cât mai curând posibil".

„Principala întrebare este ce concesii teritoriale este dispusă să facă Ucraina”, a declarat joi Merz la Berlin.

Potrivit lui Volodimir Zelenski, cele două chestiuni esenţiale care mai trebuie negociate sunt controlul regiunii estice Doneţk, unde au loc majoritatea luptelor, şi statutul centralei nucleare Zaporojie, ocupată de Moscova în sudul Ucrainei.

Cancelarul german Friedrich Merz îl va primi luni, la Berlin, pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, celor doi urmând să li se alăture în cursul serii „numeroşi” şefi de stat şi de guvern europeni, inclusiv liderii UE şi NATO, a confirmat vineri purtătorul de cuvânt al lui Merz, transmit AFP şi dpa, preluate de Agerpres.

Discuţiile, organizate în doi timpi, se vor referi la „stadiul negocierilor de pace în Ucraina”, a indicat purtătorul de cuvânt Stefan Kornelius într-un comunicat.

Întâlnirea bilaterală Merz-Zelenski va avea, de asemenea, ca subiect relaţiile economice dintre cele două ţări, cu ocazia forumului economic germano-ucrainean ce are loc, ca în fiecare an, la Berlin.

O sursă guvernamentală britanică a confirmat participarea prim-ministrului Keir Starmer la discuţiile de luni seară în capitala germană.

Ritmul discuţiilor privind încheierea războiului în Ucraina s-a accelerat odată cu planul prezentat de administraţia americană în urmă cu aproape trei săptămâni.

Kievul a remis o versiune amendată a planului, cu contra-propuneri, iar Volodimir Zelenski a confirmat joi că Statele Unite vor să încheie un acord 'cât mai curând posibil'.

„Este vorba înainte de toate de (a şti) ce concesii teritoriale este pregătită Ucraina să facă”, a spus Merz joi, la Berlin.

Potrivit lui Zelenski, cele două chestiuni esenţiale rămase de negociat sunt controlul regiunii Doneţk, unde se desfăşoară cea mai mare parte a luptelor, şi statutul centralei nucleare Zaporojia, ocupată de Rusia.

Ucraina ar urma să adere la UE până în 2027, conform unei propuneri discutate în cadrul negocierilor mediate de SUA pentru a pune capăt războiului Rusiei, într-o mişcare ce ar rescrie procedurile de aderare ale blocului european, accelerându-le, scrie, vineri, Financial Times.

Aderarea la UE până la 1 ianuarie 2027 este specificată în ultima versiune a planului de pace pentru Ucraina, negociată de oficialii americani şi ucraineni cu sprijinul Bruxelles-ului, au declarat pentru Financial Times persoane informate cu privire la conţinutul documentului.

Acest calendar rapid – Kievul nu a finalizat încă nici măcar una dintre cele 36 de etape greoaie ale aderării la UE – ar răsturna abordarea „bazată pe merite” pe care o are blocul european în ceea ce priveşte admiterea de noi membri şi ar obliga Bruxelles-ul să regândească întregul proces, au subliniat persoanele informate. Acestea au citat printre provocări sistemul actual de acces eşalonat la fondurile UE, dreptul de vot şi beneficii precum politica agricolă comună.

Kremlinul a anunțat vineri că, în cazul implementării scenariului propus de Volodimir Zelenski pentru crearea unei așa-numite „zone demilitarizate” în Donbas (regiunile ucrainene Donețk și Lugansk), Moscova ar putea desfășura în zona unități ale Gărzii Naționale (Rosgvardia), în locul unităților regulate ale armatei ruse, informează The Moscow Times.

Anunțul a fost făcut de Iuri Ușakov, consilier al lui Vladimir Putin și membru al grupului de negociere al Rusiei cu Ucraina.

„Indiferent de situație, acest teritoriu este teritoriul Federației Ruse și va fi sub controlul administrațiilor noastre”, a spus Ușakov.

Rosgvardia sunt forțe militare de „securitate internă” ale Rusiei, echivalente jandarmeriei, dar care se află sub directa subordonare a lui Vladimir Putin.

„Un armistițiu poate veni doar după retragerea trupelor ucrainene. Și ce se va întâmpla în continuare – acest lucru poate fi discutat, după părerea mea. Pentru că este foarte posibil să nu existe trupe directe, nici ruse, nici ucrainene. Da, dar va exista Garda Națională, va fi poliția noastră, va fi tot ce este necesar pentru a menține ordinea și a organiza viața”, a spus Ușakov în cadrul unui interviu acordat publicației Kommersant.

Cel mai nou plan de pace al Ucrainei propune soluționarea problemei Donbasului prin crearea unei „zone economice libere” în regiune, acolo putând fi stimulate interesele americane de afaceri – o încercare de a-l convinge pe președintele american, Donald Trump, să accepte un deznodământ în favoarea Ucrainei, scrie Politico, vineri.

Trump, care a părut pesimist cu privire la posibilitatea unui succes în negocierile de pace, spune că „știe” de planul în 20 de puncte pe care Ucraina l-a trimis la Casa Albă, miercuri, conform purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt.

Volodimir Zelenski a vorbit despre această propunere, sugerând că rămâne de discutat cine va controla politic această zonă tampon în estul Ucrainei, dar că, pe baza propunerilor sale, nu vor avea voie să aibă prezență militară acolo nici Rusia, nici Ucraina.

Zelenski spune că acesta este compromisul pe care-l face Ucraina față de planul inițial în 28 de puncte, despre care americanii spun că a fost produs la Washington, dar care includea prevederi pro-ruse și care ar fi însemnat preluarea puterii de către Rusia în regiune.

„SUA văd Ucraina ca fiind mai slabă și mai ușor de influențat decât Rusia”

El a precizat, însă, că Ucraina se va retrage din Donbas doar după ce va primi garanții de securitate robuste din partea aliaților săi că o nouă agresiune nu va mai avea loc.

Două surse familiarizate cu discuția au declarat anonim că este puțin probabil ca Rusia să accepte un astfel de plan. El a fost gândit împreună cu liderii europeni în timpul acestei săptămâni.

Trump, spun sursele citate, încă vede Ucraina ca fiind mai slabă și mai influențabilă decât Rusia, mai ales în contextul recentului scandal de corupție care i-a slăbit leadership-ul politic și care a dus la demiterea lui Andrii Iermak, puternicul șef de cabinet al lui Zelenski.

„Casa Albă se folosește de acest recent scandal de corupție pentru a pune presiune pe Zelenski”, a declarat una dintre surse. Sursa citată mai spune și că este puțin probabil ca europenii și ucrainenii să mai facă vreo schimbare la planul propus, deși i-au cerut lui Trump să vină în Europa pentru noi discuții.

Leavitt nu a precizat ce crede Trump despre propunerea revizuită a lui Zelenski și europeni. Ea a spus doar că administrația Trump e posibil să trimită un reprezentant pentru discuțiile de la Paris din weekend, dar asta doar dacă există șansa obținerii unui acord.

„Dacă există o șansă reală să semnăm un acord de pace, dacă ni se pare că aceste întâlniri sunt demne de a pierde timpul cuiva din SUA în weekend, atunci vom trimite un reprezentant”, a spus Leavitt.

„Rămâne de văzut dacă o pace reală poate fi obținută, dar (Trump – n. red.) este sătul de întâlniri de dragul întâlnirii”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

Europenii se declară pregătiți să garanteze pacea în Ucraina

Conform oficialilor din două țări implicate în discuții, Steve Witkoff intenționează să participe la discuțiile de pace cu oficialii de securitate națională, în weekend.

Trump este de părere că garanțiile de securitate pe care le cere Zelenski, menite să descurajeze Rusia din a mai ataca Ucraina din nou, trebuie să vină în principal din partea europenilor.

Zelenski a declarat, joi, că el și echipa lui au avut o discuție cuprinzătoare și constructivă pe tema garanțiilor de securitate cu secretarul de stat Rubio, cu secretarul apărării, Pete Hegseth, cu Witkoff, cu Kushner, dar și cu oficiali militari și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Un oficial european din domeniul apărării a declarat anonim că, pe baza discuțiilor interne, aliații de pe continent plănuiesc să mute trupe și echipament de supraveghere militară în Ucraina – trupe ale coaliției de apărare a Ucrainei ar folosi drone pentru monitorizarea respectării planului de pace, iar deși militari ar urma să fie desfășurați la sol, în Ucraina, ei „nu vor participa la lupte de pe front”.

În timpul unei vizite recente la Washington, ministrul britanic al apărării, John Healey, a declarat că Coaliția Voluntarilor este „pregătită să facă mare parte din treabă în Europa, pe lângă faptul că va contribui la garanțiile de securitate despre care a vorbit președintele Trump”.

„Suntem pregătiți să ne implicăm și vom ajuta la stabilirea unei păci pe termen lung și pentru protejarea acordului pe care președintele Trump vrea să-l negocieze”.

În ultimele luni, Trump a exclus în mod repetat un viitor în NATO al Ucrainei. Planul revizuit de pace, însă, a eliminat prevederea că Ucraina nu va avea voie să adere.

O temă spinoasă este și cea a alegerilor din Ucraina, pe care rușii și americanii le cer în cor, Trump preluând aproape integral propaganda Kremlinului în această privință.

Angajamentul lui Zelenski de a organiza noi alegeri imediat după obținerea unui acord ar putea să nu fie suficientă pentru a satisface regimul de la Kremlin, însă. Rușii cer în continuare controlul total asupra regiunii Donbas și garanții că Ucraina nu va putea vreodată să se alăture NATO.