Clauza de asistență mutuală a UE este „mai puternică” decât articolul 5 NATO, a susținut președintele Franței, Emmanuel Macron, la Atena. Acesta mai susține că Europa trebuie să-și construiască propria apărare, în condițiile în care sprijinul Washingtonului „nu mai poate fi garantat”. Alături de premierul grec Kyriakos Mitsotakis, care a numit ajutorul militar acordat Ciprului „un moment de cotitură”, Macron a avertizat că Europa se confruntă cu un moment fără precedent, în care „un președinte american, un președinte rus și un președinte chinez sunt cu toții împotriva europenilor.” Cele două țări au semnat nouă acorduri de cooperare, inclusiv în domeniul nuclear, scrie The Guardian.
Emmanuel Macron a pledat pentru capacitatea Europei de a se apăra singură, afirmând că acea clauză de asistență mutuală, consacrată în tratatul UE, este lipsită de ambiguitate și „nu e doar pe hârtie”.
Președintele francez a mai precizat că pactul și-a dovedit deja eficacitatea în practică, atunci când mai multe state membre au trimis ajutor militar Ciprului, după un atac cu drone asupra unei baze aeriene britanice de pe insulă, pe 28 februarie.
„Despre articolul 42, paragraful 7 – nu e doar pe hârtie”, a declarat liderul francez. „Știm că, pentru noi, este clar și nu există loc de interpretare sau ambiguitate.”
Macron, aflat în Grecia pentru reînnoirea unui acord bilateral strategic de apărare, a descris clauza drept „mai puternică” decât articolul 5, clauza de apărare colectivă a NATO, reiterându-și convingerea de lungă durată că Europa ar fi mai bine servită consolidându-și propria securitate decât bazându-se pe o Americă tot mai imprevizibilă sub Donald Trump. „Cred cu adevărat că această abordare americană va dura”, a spus el.
Cu o zi înainte, liderii UE, reuniți la un consiliu informal în Cipru, au declarat că sunt în curs de finalizare planurile privind modul în care ar funcționa în practică această clauză puțin cunoscută. Vorbind vineri, președintele Consiliului European, António Costa, a spus: „Elaborăm manualul de utilizare a acestei clauze de asistență mutuală.”
Macron a pus sub semnul întrebării eficacitatea articolului NATO, când a fost întrebat despre alianța militară și principiul ei fondator, conform căruia membrii vin în ajutorul celuilalt în caz de atac.
„Există acum o îndoială privind articolul 5, pusă pe masă nu de europeni, ci de președintele SUA”, le-a spus el participanților în cadrul unei discuții purtate cu premierul grec în pitoreasca agora din epoca romană a capitalei. „Este în mod clar o slăbire de facto a alianței NATO... Cred cu tărie în pilonul european al NATO și părerea mea este că ar trebui să consolidăm acest pilon european.”
Omologul său grec, Kyriakos Mitsotakis, a părut să fie de acord, numind decizia de a trimite de urgență avioane de vânătoare și sprijin naval în Cipru „un moment de cotitură” pentru bloc.
Pe fondul temerilor că statul cel mai estic al Uniunii ar putea fi supus unor atacuri de represalii susținute în primele zile ale războiului americano-israelian împotriva Iranului, Franța, Grecia, Spania, Italia, Olanda și Portugalia s-au mobilizat pentru a trimite asistență insulei.
„Ceea ce am făcut în Cipru a fost un moment de cotitură”, a spus Mitsotakis, insistând că a venit vremea ca pactul de apărare puțin cunoscut să fie luat în serios. „Avem o clauză de asistență mutuală în tratatele noastre și aceasta este responsabilitatea noastră europeană. Nu am vorbit niciodată despre ea pentru că am crezut că NATO va face întotdeauna treaba... Trebuie să luăm acest articol mult mai în serios; trebuie să privim lecția cipriotă, să ne gândim la ce s-ar putea întâmpla într-un alt caz, să organizăm exerciții pentru a vedea ce ar însemna dacă ar trebui din nou să oferim sprijin unei țări europene amenințate.”
Acest lucru ar echivala cu o „declarație politică” că UE nu se bazează doar pe NATO și ar fi „benefic și pentru NATO”, a adăugat el.
Înfuriat de eșecul NATO de a sprijini loviturile împotriva Iranului, președintele american și-a intensificat criticile la adresa alianței transatlantice, amplificând și mai mult îngrijorările că sprijinul Washingtonului pentru articolul 5 nu mai poate fi garantat.
Macron, care se află la a treia vizită oficială în Grecia înainte de a-și încheia mandatul anul viitor, a precizat că alianța puternică dintre cele două națiuni ar trebui să servească drept model pentru restul UE.
Sâmbătă, au fost semnate un număr fără precedent de nouă acorduri între cele două țări, prevăzând cooperare sporită în domenii precum cercetarea științifică și tehnologia nucleară. Macron a promis că Franța va fi alături de Grecia dacă aceasta ar fi vreodată atacată de vecinul și rivalul regional de lungă durată, Turcia.
În 2017, Macron, proaspăt ales pe atunci, folosise cadrul dramatic al anticului Pnyx, sub Acropolea Atenei, pentru a ține un discurs mobilizator despre viitorul Europei și virtuțile democrației.
Tonul, nouă ani mai târziu, nu putea fi mai diferit. Într-un moment de atâta incertitudine geopolitică, Europa, a spus el, trebuie „să se trezească” și să-și revendice locul de putere geopolitică, în condițiile în care se confruntă cu adversari pe care nu i-a mai avut înainte.
„Nu ar trebui să subestimăm faptul că acesta este un moment unic în care un președinte american, un președinte rus și un președinte chinez sunt cu toții împotriva europenilor”, le-a spus el participanților. Rămâne acum ca un continent care a reușit să pună capăt unor secole de război civil – și să livreze prosperitate – „să scrie următorul capitol și să devină o putere geopolitică”.
Ştiri video recomandate
