Acoperite cu baticuri albe și purtând cruci mari la gât, surorile de la Mănăstirea Sfânta Elisabeta păreau imaginea inocenței în perioada Crăciunului trecut, când vindeau obiecte religioase enoriașilor din bisericile suedeze. Nimic nu părea neobișnuit pentru credincioșii din Täby, o suburbie prosperă de lângă Stockholm. Conducătorul parohiei le acordase personal permisiunea de a-și instala masa în holul bisericii, scrie The Telegraph.
Însă, în contextul războiului hibrid dus de Rusia, aparențele pot fi înșelătoare. După cum avea să afle ulterior preotul din Täby, aceste femei nu erau niște simple călugărițe. Biserica Suediei a avertizat ulterior, printr-un comunicat oficial, că acestea strâng fonduri pentru o mănăstire belarusă cunoscută pentru sprijinul acordat invaziei ruse în Ucraina și pentru legături cu GRU, serviciul de informații militare al Rusiei.
În scurt timp, presa suedeză a fost inundată de titluri despre „călugărițe-spion” pro-Putin prezente în până la 20 de biserici din țară, iar preotul din Täby s-a trezit acuzat că enoriașii săi ar fi contribuit, fără să știe, la finanțarea mașinăriei de război rusești.
Bisericile, exploatate în scopuri propagandiste
Cazul, aparent desprins dintr-un scenariu absurd, a scos însă la iveală modul în care bisericile suedeze, cunoscute pentru deschiderea și ospitalitatea lor, pot fi exploatate în scopuri propagandiste. Unul dintre obiectivele Moscovei ar fi acela de a crea impresia că valorile pro-Kremlin, promovate inclusiv prin aceste călugărițe belaruse, sunt acceptate și apreciate în statele NATO.
Această strategie vine pe fondul unor încercări anterioare ale Bisericii Ortodoxe Ruse de a obține acces la clădiri religioase suedeze aflate în apropierea bazelor militare și a aeroporturilor.
Într-un interviu acordat presei britanice, preotul Michael Öjermo a recunoscut că nu era la curent cu amploarea acuzațiilor aduse mănăstirii Sfânta Elisabeta atunci când a invitat surorile, atât anul trecut, cât și în anii anteriori invaziei din 2022.
Liderul spiritual al mănăstirii, arhipreotul Andrei Lemeșonok, și-a descris public călugărițele drept o adevărată „unitate de luptă”.
Măicuțele, supranumite „Z-călugărițele”
Supranumite „Z-călugărițele”, din cauza aparițiilor alături de simbolul „Z” asociat invaziei lui Vladimir Putin, surorile au fost fotografiate în zone ocupate din Ucraina, purtând veste antiglonț și participând la activități menite să ridice moralul soldaților ruși.
În Marea Britanie, ele obișnuiau să vândă obiecte la Catedrala din Winchester, însă au fost interzise în 2022 tocmai din cauza poziției lor față de războiul din Ucraina. Acest precedent a contribuit la decizia Bisericii Suediei de a avertiza toate parohiile să nu sprijine mănăstirea belarusă.
În comunicatul oficial, Biserica Suediei a transmis că mănăstirea „folosește veniturile pentru a susține naționalismul rus, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și are legături strânse cu GRU”. De asemenea, a precizat că afirmațiile potrivit cărora banii obținuți din vânzarea obiectelor artizanale ar merge către scopuri caritabile „nu sunt adevărate”.
Mănăstirea neagă acuzațiile
Mănăstirea a negat acuzațiile într-o declarație pentru presa suedeză, susținând că sprijină doar persoane vulnerabile și nevoiașe.
Preotul Öjermo își amintește călugărițele vânzând obiecte din lemn, tricotaje și șosete în holul bisericii. Deși știa de relația strânsă dintre Belarus și Moscova, el spune că biserica sa a menținut mereu legături cu comunități creștine din state nedemocratice.
Totuși, anul acesta a realizat că simpla lor prezență putea duce la ideea că oamenii obișnuiți din țările NATO ar sprijini Rusia. „Abia acum am înțeles că pot fi folosite ca instrument de propagandă”, a spus el.
Între timp, la intrarea în biserică au apărut un steag ucrainean și un afiș de susținere a Ucrainei, semn clar de poziționare.
Pentru Kristina Smith, șefa unității de planificare în situații de criză a Bisericii Suediei, cazul „călugărițelor-spion” face parte dintr-un tipar mai larg. Ea avertizează că Rusia încearcă de mai mult timp să influențeze parohiile suedeze, inclusiv prin solicitări de a folosi spații aflate lângă infrastructură militară.
Biserică ortodoxă, construită lângă un aeroport strategic
Un exemplu alarmant este orașul Västerås, unde o biserică ortodoxă rusă a fost construită la doar câteva sute de metri de un aeroport strategic, folosit ca punct de rezervă în situații de criză. Deși Moscova respinge acuzațiile, serviciile de informații suedeze consideră că lăcașul ar putea fi folosit pentru activități de spionaj.
„Suntem o societate deschisă, iar Rusia a profitat de această deschidere”, a declarat Eleonore Lundkvist, vicepreședinte al opoziției din consiliul local Västerås.
La o vizită recentă, biserica era complet izolată, împrejmuită cu garduri, camere de supraveghere și avertismente clare că vizitatorii nu sunt bineveniți. Luminile erau stinse, iar atmosfera era rece și ostilă.
Rusia insistă că este vorba doar despre o biserică. Însă, pentru autoritățile suedeze, povestea călugărițelor belaruse arată cât de subtil și eficient poate fi purtat un război informațional.
Ştiri video recomandate
