China a început construcția unui sistem de baraje uriaș pe râul Yarlung Tsangpo, în Tibet, un proiect care promite să devină cea mai mare instalație hidroelectrică din lume. Lucrările au debutat în iulie 2025, iar costurile sunt estimate la până la 168 de miliarde de dolari, potrivit Live Science.
Proiectul, cunoscut sub numele de Motuo sau Medog, va depăși cu mult toate hidrocentralele existente. Potrivit estimărilor, va produce aproximativ 300 de terawați-oră anual, de trei ori mai mult decât celebrul Baraj al Celor Trei Defilee și chiar peste întreaga producție hidroenergetică netă a Statelor Unite din 2024.
Un tunel uriaș săpat prin munte
Planul prevede construirea mai multor baraje și devierea apei printr-o rețea de tuneluri săpate prin muntele Namcha Barwa. Apa va coborî aproximativ 2.000 de metri pe o distanță de circa 50 de kilometri, generând astfel cantități enorme de energie electrică.
Zona aleasă este una spectaculoasă din punct de vedere geografic. Râul traversează cel mai adânc canion din lume înainte de a continua spre India și Bangladesh, unde este cunoscut sub numele de Brahmaputra.
Experții avertizează asupra riscurilor
Deși proiectul este prezentat drept o soluție pentru reducerea dependenței de combustibili fosili, specialiștii atrag atenția asupra numeroaselor pericole.
Platoul Tibetan este una dintre cele mai active regiuni seismice de pe planetă. În ultimii ani, zona a fost afectată de mai multe cutremure puternice, inclusiv un seism cu magnitudinea 7,1 produs în 2025, care a avariat mai multe baraje.
Cercetătorii avertizează că excavările masive, tunelurile și acumulările de apă ar putea amplifica riscurile geologice existente. În plus, topirea accelerată a ghețarilor din Himalaya, provocată de schimbările climatice, poate crește pericolul inundațiilor și al altor dezastre naturale.
Impact asupra a sute de milioane de oameni
Brahmaputra reprezintă o sursă vitală de apă pentru peste 130 de milioane de persoane din India și Bangladesh. Specialiștii se tem că modificarea debitului și reducerea transportului de sedimente ar putea afecta agricultura și ecosistemele din aval.
Sedimentele aduse de fluviu contribuie la fertilizarea terenurilor agricole și la menținerea Deltei Gange-Brahmaputra, una dintre cele mai populate și vulnerabile regiuni din lume în fața creșterii nivelului mărilor.
Un proiect care schimbă echilibrul regional
Pe lângă avantajele energetice, noul sistem de baraje oferă Chinei un control sporit asupra uneia dintre cele mai importante resurse ale Asiei: apa.
Lipsa informațiilor oficiale și amploarea proiectului au alimentat îngrijorările în statele aflate în aval, în special în India și Bangladesh, care depind în mare măsură de debitul fluviului pentru alimentarea cu apă și pentru agricultură.
În timp ce autoritățile chineze susțin că proiectul va contribui la reducerea emisiilor și la dezvoltarea economică, criticii consideră că impactul asupra mediului și asupra comunităților din regiune ar putea fi mult mai mare decât se estimează în prezent.