În 2021, cercetătorii care au analizat o creastă circulară dintr-o pădure din China au găsit cuarț șocat (n.r. cuarț metamorfozat prin șoc), granit topit și sticlă, confirmând că formațiunea Yilan, cu un diametru de 1,85 kilometri, este un crater de meteorit.
Lanțul muntos Lesser Xingan din nord-estul Chinei este acoperit de păduri dese, un tip de peisaj care poate ascunde atât de bine caracteristicile geologice, încât chiar și forme de relief remarcabile pot rămâne nedescoperite de oamenii de știință timp de generații.
Localnicii din orașul Yilan, din provincia Heilongjiang, știau de mult timp despre existența unei creste circulare neobișnuite din pădure, pe care o numeau Quanshan, sau „creasta muntelui circular”. Cu toate acestea, nu aveau niciun motiv să creadă că era altceva decât o particularitate geografică a zonei.
Această formațiune aparent liniștită din mijlocul pădurii era, de fapt, rămășița unei coliziuni cataclismice petrecute în trecutul îndepărtat al Pământului, după cum au descoperit cercetătorii în urma unei operațiuni riguroase de forare și a unei noi examinări a imaginilor satelitare.
Primele indicii ale craterului
Originea crestei a început să fie pusă sub semnul întrebării în jurul anului 2021, când cercetătorii au reanalizat imagini satelitare care arătau conturul distinctiv, aproape în formă de potcoavă, al formațiunii. Pentru geologii specializați în structuri rezultate în urma unor impacturi, această formă reprezintă un indiciu important.
Partea sudică a marginii craterului lipsea complet, însă arcul rămas se ridica până la 150 de metri deasupra fundului craterului, fiind neobișnuit de bine conservat pentru o formațiune atât de veche.
Ulterior, NASA Earth Observatory a publicat imagini satelitare realizate de Landsat 8 la 8 octombrie 2021. Acestea arătau marginea neregulată a craterului evidențiată de frunzișul de toamnă, oferind o imagine spectaculoasă a aceleiași forme care le atrasese inițial atenția cercetătorilor.
Forarea în căutarea dovezilor ascunse sub copaci
Doar forma craterului nu era suficientă pentru a demonstra că acesta s-a format în urma unui impact. De aceea, o echipă de cercetători condusă de Ming Chen, de la Institutul de Geochimie din Guangzhou al Academiei Chineze de Științe, a forat până la o adâncime de 438 de metri în centrul structurii pentru a afla ce se află sub suprafața pădurii.
Carota extrasă din subteran avea o poveste dramatică de spus.
Sub mai mult de o sută de metri de sedimente lacustre vechi se afla un strat gros de granit fragmentat, care prezenta semne evidente ale unor presiuni uriașe.
Dovada perfectă
Cercetătorii au identificat cristale de cuarț șocat, cu modele paralele de deformare planară care apar numai în condițiile presiunilor extreme produse de un impact cu viteză foarte mare.
Au fost descoperite, de asemenea, buzunare de granit topit, sticlă plină de mici cavități formate de bule de gaz și fragmente de sticlă în formă de lacrimă, care se răciseră în mod evident după ce fuseseră în stare topită.
Rezultatele complete ale cercetării au fost ulterior prezentate în studiul original.
Dovezile puse cap la cap lăsau foarte puține explicații posibile. Procesele vulcanice obișnuite sau eroziunea nu pot produce cuarț șocat cu aceste orientări cristaline specifice. Pentru geologi, această caracteristică reprezintă aproape o dovadă incontestabilă a impactului unui meteorit.
Granitul din roca de bază are, la rândul său, aproximativ 200 de milioane de ani, fiind format în Jurasicul timpuriu.
Un Pământ vechi, cu o cicatrice nouă
Datarea cu radiocarbon a cărbunelui și a mâlului lacustru din umplutura craterului indică faptul că impactul a avut loc în urmă cu aproximativ 47.000-53.000 de ani.
Craterul Yilan, cu un diametru de 1,85 kilometri, este cea mai mare formațiune de impact confirmată de pe Pământ cu o vechime mai mică de 100.000 de ani.
Vârsta relativ mică a craterului este unul dintre motivele pentru care descoperirea este atât de importantă.
Aproximativ 190 de cratere de impact au fost confirmate în întreaga lume, însă cele mai multe au fost atât de puternic erodate sau îngropate, încât este dificil sau chiar imposibil să fie reconstruite detaliile impactului inițial.
În mod ironic, tocmai pădurea deasă care a ascuns craterul Yilan atât de mult timp face supraviețuirea lui și mai surprinzătoare. Majoritatea craterelor de această vârstă au fost demult erodate de exact genul de vegetație densă și de sistemele radiculare care acoperă astăzi zona.
Astrophysics Data System, administrat de Universitatea Harvard și Smithsonian Institution, păstrează, de asemenea, un rezumat detaliat al studiului.
Descoperirea reprezintă doar al doilea crater de impact confirmat vreodată în China, după o descoperire anterioară făcută în provincia Liaoning.
Oamenii de știință estimează că asteroidul sau corpul ceresc care a lovit Pământul avea aproximativ 100 de metri în diametru.
Deoarece craterul este relativ tânăr, este probabil ca oamenii care trăiau în Siberia și în nordul Asiei la acea vreme să fi putut vedea impactul, chiar dacă nu există nicio relatare directă despre acest eveniment.
Descoperirea este un nou exemplu al faptului că, chiar și pe o planetă atât de bine cartografiată precum Pământul, pădurile și regiunile îndepărtate pot ascunde secrete de proporții cu adevărat cosmice.
