Fondatorul Amazon a declarat la VivaTech, la Paris, că mutarea industriei grele de pe Pământ este singura modalitate de a reconcilia creșterea economică cu un mediu în care să putem trăi – iar Luna este punctul de plecare, scrie Euronews.
Jeff Bezos a urcat miercuri pe scena VivaTech de la Paris pentru a argumenta că umanitatea trebuie să se mute pe Lună și, în cele din urmă, mai departe, nu doar de dragul explorării, ci pentru a salva planeta de efectele tehnologiei și ale industriei.
Vorbind alături de directorul executiv al Blue Origin, Dave Limp, într-o sesiune moderată de fostul astronaut NASA Mike Massimino, fondatorul Amazon și președintele executiv al Blue Origin a susținut că mutarea industriei grele de pe Pământ este singurul scenariu în care creșterea economică și protejarea mediului pot coexista.
„Această planetă-grădină poate fi readusă la starea ei de dinaintea revoluției industriale”, a spus Bezos.
„Acesta este singurul domeniu în care lumea este mai rea astăzi decât era acum 500 de ani... Putem să le avem pe amândouă”, a continuat el, subliniind că nivelul de trai a crescut pentru întreaga umanitate, însă planeta a avut de suferit ca urmare a acestui progres.
Mesajul său a fost lipsit de echivoc în privința ordinii priorităților: Luna vine înaintea planetei Marte, iar a sări peste acest pas ar fi o greșeală.
Proximitatea Lunii – accesibilă în trei zile și jumătate – o face disponibilă oricând, spre deosebire de Marte, unde se poate ajunge doar o dată la doi ani, iar gravitația sa redusă o transformă într-un punct de escală esențial, a argumentat el.
„Când sari pași, nu mergi mai repede”, a spus Bezos. „E un fel de dar. E atât de aproape de Pământ”.
Materialele ridicate de pe suprafața lunară necesită de 28 de ori mai puțină energie per kilogram față de cele lansate de pe Pământ – un argument care face din Lună nu doar o destinație, ci un potențial furnizor pentru misiunile în spațiul profund.
Bezos a vorbit și despre programul Apollo: primele aselenizări au fost grăbite de geopolitică și de cursa cu Uniunea Sovietică, realizate cu până la 4,5% din bugetul federal american – un efort nesustenabil pe termen lung.
Ceea ce încearcă Blue Origin acum este cu totul altceva, a argumentat el – nu un sprint alimentat de rivalitate, ci o așezare permanentă dictată de necesitate.
„Ideea că am mai fost pe Lună... important e caracterul permanent, să rămânem acolo”, a spus el. „Acum este momentul potrivit. Să intrăm cu adevărat și să mergem ca să rămânem”.
Logica economică a Lunii este, în viziunea lui Bezos, la fel de convingătoare ca cea de mediu. Gheața de apă de pe suprafața lunară, detectabilă din orbită și curând de examinat îndeaproape, ar putea fi transformată în oxigen lichid – unul dintre propulsorii-cheie pentru călătoriile în spațiul profund – și lansată pe orbită la o fracțiune din costul ridicării ei de pe Pământ.
Suprafața Lunii, bombardată timp de patru miliarde și jumătate de ani de meteoriți, conține practic toate mineralele necesare pentru construirea de infrastructură în spațiu.
Viziunea pe termen lung pe care a schițat-o este de amploare: habitate spațiale mari, de tipul celor propuse pentru prima dată de fizicianul Gerard O'Neill în anii '70, în care mii sau chiar milioane de oameni să trăiască și să muncească pe orbită, infrastructură de calcul construită în spațiu, energie solară generată dincolo de atmosferă și cipuri fabricate în afara Pământului, cu rezultatele transmise înapoi pe Pământ.
Marte și alte destinații ar urma, dar numai după ce fundația lunară este pusă.
„Vom construi colonii pe Marte și așa mai departe”, a spus el. „Luna este un prim pas important”.
Bezos a folosit și această apariție pentru a vorbi despre Prometheus, proiectul său de inteligență artificială co-fondat anul trecut, pe care l-a descris ca pe un instrument menit să comprime ciclul de inginerie – potențial reducând un program de dezvoltare de zece ani la cinci ani, apoi la doi, apoi la unul singur.
Spre deosebire de modelele lingvistice mari antrenate pe text, Prometheus este construit pe date specifice ingineriei, potrivite pentru proiectarea obiectelor fizice, cu scopul de a accelera dramatic ritmul inovației, a explicat el.
A încheiat pe nota sa caracteristică de optimism. Bogăția civilizațională a fost mereu alimentată de invenție, de la plug, acum 6.000 de ani, la mașina cu aburi – iar momentul actual este cel mai fertil teren pentru oportunități din întreaga istorie umană.
„Orice tânăr ar trebui să fie extrem de entuziasmat în acest moment”, a spus el. „N-a existat niciodată un moment mai bun pentru a fi antreprenor”.
Ştiri video recomandate
