Europa și America de Nord ar putea deveni în următoarele decenii noi zone de risc pentru virusul chikungunya, pe măsură ce schimbările climatice împing țânțarii purtători ai bolii către nord, avertizează un nou studiu preluat de Euronews.
Cercetarea, publicată în revista Frontiers in Cellular and Infection Microbiology și realizată de oameni de știință din China, arată că 139 de țări și regiuni sunt deja considerate zone de risc pentru chikungunya, ceea ce reprezintă aproximativ 21,3% din suprafața uscată a globului.
„Modelele noastre arată că, în condițiile schimbărilor climatice, virusul se va extinde în continuare către nord, în special în nord-estul Americii de Nord, centrul Europei și Asia de Est”, a declarat Ye Xu, unul dintre autorii studiului.
Cum influențează clima răspândirea bolii
Chikungunya este transmis în principal de țânțarul Aedes aegypti, o specie care se dezvoltă în zonele tropicale și în apropierea așezărilor umane.
În ultimii ani însă, încălzirea globală și mobilitatea crescută a populației au contribuit la extinderea țânțarilor purtători de boli și la apariția unor noi variante ale virusului în regiuni unde nu existau anterior.
În timpul unei epidemii din Oceanul Indian, în 2005-2006, cercetătorii au observat o mutație a virusului care i-a permis să se adapteze mai ușor la o altă specie de țânțar, țânțarul-tigru asiatic.
„Pentru că acest țânțar tolerează mai bine temperaturile scăzute decât Aedes aegypti, încălzirea globală îi permite să se stabilească în zone care înainte erau prea reci”, a explicat Yang Wu, coautor al studiului. „Odată ce țânțarii potriviți se stabilesc într-o zonă, crește semnificativ riscul de transmitere locală a chikungunya”.
Cercetătorii au descoperit și că temperaturile mai ridicate accelerează dezvoltarea virusului în interiorul țânțarului. Între 18 și 28 de grade Celsius, virusul devine transmisibil de aproximativ patru până la cinci ori mai repede, ceea ce crește riscul de izbucnire a epidemiilor.
Cât de departe se poate răspândi virusul
Potrivit studiului, chikungunya a devenit deja o amenințare globală. Transmiterea locală a fost raportată în 114 țări, ceea ce înseamnă că peste trei sferturi din populația lumii este potențial expusă riscului.
Rata de mortalitate este estimată la aproximativ 1,3 la 1.000 de cazuri, iar impactul anual este de circa 284.000 de ani de viață sănătoasă pierduți, măsurați prin indicatorul „ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate”.
Pentru a anticipa evoluția bolii, cercetătorii au analizat zeci de mii de înregistrări geografice privind prezența virusului și a celor două specii de țânțari purtători.
Pe baza a 16 scenarii climatice elaborate de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), aceștia au modelat modul în care zonele de răspândire s-ar putea modifica până în anul 2100.
Deși rezultatele diferă în funcție de scenariul climatic, Europa central-nordică, nord-estul Americii de Nord și Asia de Est apar constant ca viitoare „puncte fierbinți” pentru transmiterea bolii.
În prezent, chikungunya nu este endemic în Europa sau America de Nord, iar cazurile raportate în aceste regiuni provin în principal de la persoane care au călătorit în zone tropicale sau subtropicale.
Cercetătorii subliniază că extinderea geografică a bolii este direct influențată de răspândirea țânțarilor care o transmit.
Ce simptome are infecția cu virusul Chikungunya
Simptomele observate includ febră bruscă, dureri musculare și articulare intense, oboseală, dureri de cap și, uneori, erupții cutanate - tabloul clinic poate semăna inițial cu o gripă severă sau alte infecții virale.
În majoritatea cazurilor, simptomele se ameliorează în decurs de o săptămână, dar durerile articulare pot persista mai mult timp.
Cum ar trebui să ne pregătim
În 2025, la nivel global au fost raportate peste 502.000 de cazuri de chikungunya și 186 de decese în 41 de țări și teritorii, potrivit Organizației Panamericane a Sănătății.
Oamenii de știință avertizează că povara bolii ar putea crește semnificativ din cauza schimbărilor climatice, care modifică profund distribuția bolilor infecțioase.
„Publicul nu trebuie să intre în panică, dar sistemele de sănătate trebuie să se pregătească din timp”, a avertizat Ye Xu.
Printre măsurile recomandate se numără monitorizarea populațiilor de țânțari, pregătirea personalului medical pentru a recunoaște rapid boala, întărirea măsurilor de control al insectelor și planuri de intervenție rapidă înainte de apariția focarelor.
„Aceste măsuri sunt esențiale mai ales în regiunile temperate, unde boala nu este în mod obișnuit o problemă de sănătate publică”, a mai adăugat cercetătorul.
Autorii studiului subliniază că țări precum Regatul Unit, Germania, Statele Unite, China și Japonia ar trebui să înceapă din timp supravegherea vectorilor și instruirea medicilor, pentru a fi pregătite înainte de 2040.
Ştiri video recomandate
