Conferința de Securitate de la Munchen din acest an a avut un ton mai calm decât ediția trecută, însă Donald Trump a schimbat din temelii relația dintre Europa și Statele Unite, scrie Politico. Timp de trei zile, lideri europeni și americani au vorbit despre cooperare și despre dorința de a continua împreună. Totuși, în spatele declarațiilor, tensiunile rămân vizibile.
SUA au fost mai puțin dure decât anul trecut, când vicepreședintele JD Vance atacase frontal Europa de la aceeași tribună.
Cu toate acestea, reuniunea a arătat că, deși alianța încă funcționează, regulile nescrise care au ținut cele două maluri ale Atlanticului unite timp de decenii nu mai sunt aceleași. Nu există o viziune comună despre cum poate continua relația, în condițiile în care administrația Trump provoacă frecvent șocuri politice. Lista disputelor este lungă. Trump a vorbit despre anexarea Groenlandei și a introdus tarife pentru aliații europeni care l-au contrazis. Europa a coborât pe lista de priorități a Washingtonului, după emisfera vestică și China. Noul ajutor american pentru Ucraina s-a redus aproape la zero, iar europenii sunt criticați constant în SUA pe tema libertății de exprimare și a reglementărilor din zona digitală.
În același timp, Europa se confruntă cu ascensiunea partidelor de extremă dreapta, sprijinite de curentul MAGA, și cu o Rusie slăbită, dar încă periculoasă, la graniță, pe care Trump spune că vrea să o readucă în "ordinea globală". "Nu cred că vom mai lucra ca până acum", a declarat pentru Politico Evika Siliņa, premierul Letoniei, țară aflată în prima linie în cazul unui posibil atac rusesc și care depinde de sprijinul aliaților pentru propria securitate.
Un director executiv european a spus că va fi nevoie de "o generație" pentru a reface încrederea pierdută în ultimul an.
Mesaje mai blânde
Asta deși, la Munchen, oficiali americani de rang înalt au încercat vizibil să reducă tonul și să transmită că SUA rămân angajate în NATO.
Secretarul de stat Marco Rubio, care a fost principalul reprezentant american la conferința din acest an, și-a construit mesajul mai ales pe ideea de interese comune, multe dintre ele economice, și mai puțin pe valorile împărtășite, precum democrația și statul de drept, care au stat la baza alianței în trecut.
"Suntem legați unii de alții prin cele mai profunde legături pe care națiunile le pot împărtăși, forjate de secole de istorie comună, credință creștină, cultură, moștenire, limbă, origine și sacrificiile pe care înaintașii noștri le-au făcut împreună", a spus Rubio.
Liderii europeni au răspuns cu prudență. Nimeni nu vrea să rupă punțile cu o Americă tot mai greu de anticipat, ale cărei trupe, arme nucleare și capacități militare rămân esențiale pentru securitatea continentului în fața Rusiei.
În discuțiile din culise, mai mulți oficiali au comparat situația actuală cu o relație abuzivă, în care partea mai puternică dă vina pe cealaltă și trece rapid de la amenințări la declarații liniștitoare.
Senatorul american Ruben Gallego, democrat din Arizona, a spus că ultimul an a fost un "carusel emoțional" pentru decidenții europeni: "Mă simt ca iubita sau iubitul toxic acum… iar Europa doar vrea să fim mai buni."
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că discursul lui Rubio a „liniștit-o mult”, numindu-l „un bun prieten” și „un aliat puternic”. Premierul britanic Keir Starmer a insistat că relațiile cu Washingtonul rămân foarte solide, arătând că „lucrăm cu SUA la apărare, securitate și informații 24/7”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus, într-un interviu la Politico, că „NATO este mai puternică decât a fost vreodată de la căderea Zidului Berlinului".
Europa se uită tot mai mult spre propriile forțe
Chiar și așa, liderii europeni vorbesc tot mai des despre nevoia de a-și construi singuri apărarea pe termen lung. "Ordinea internațională bazată pe drepturi și reguli nu mai există așa cum o știam", a spus cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, fără să ceară însă o rupere de SUA.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, care nici nu a pomenit NATO în discursul său, a declarat că "Europa trebuie să devină o putere geopolitică" și că trebuie să accelereze în domenii-cheie: apărare, tehnologii și reducerea dependențelor de marile puteri.
Franța, Germania și Suedia au început discuții prudente despre cum ar putea contribui arsenalul nuclear francez la securitatea Europei, pe fondul îndoielilor legate de cât de sigură mai este "umbrela nucleară" americană.
Și alți lideri duc discuția în aceeași direcție. Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, apropiat de curentul MAGA, care nu a fost la Munchen, a spus duminică că dezvoltarea de arme nucleare în Polonia "este calea pe care ar trebui să o urmăm" pentru a descuraja o „Federație Rusă agresivă, imperială”.
Chiar și Starmer, considerat cel mai pro-american lider major din Europa, își ancorează mesajul în regiune: "Nu există securitate britanică fără Europa și nu există securitate europeană fără Marea Britanie."
Alți lideri pro-SUA spun că se simt la fel de nesiguri în fața schimbărilor de la Washington. "Politica externă americană s-a schimbat", a declarat pentru Politico Alexander Stubb, președintele Finlandei și partener de golf al lui Donald Trump, numind noua linie un amestec de MAGA și "America First".
Groenlanda, punctul sensibil
Dincolo de toate disputele, cel mai puternic semnal de ruptură a fost dat de apelurile repetate ale lui Trump privind anexarea Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei.
La Munchen, oficialii americani au încercat să minimizeze subiectul. Senatorul republican Lindsey Graham, aliat al lui Trump, a spus: "Cui îi pasă cine deține Groenlanda?"
Pentru europeni, însă, subiectul rămâne extrem de serios.
"Toată lumea e destul de confuză" în legătură cu mesajele venite din SUA despre controlul asupra insulei, a spus ministra de externe a Suediei, Maria Malmer Stenergard. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a numit presiunile americane "inacceptabile" și a avertizat: "Dacă o țară NATO atacă o altă țară NATO, atunci NATO se termină. E gata jocul."
Deputata franceză Natalia Pouzyreff, membră a comisiei de apărare, a vorbit despre o "criză de încredere" și despre sentimentul că vor urma și alte provocări din partea SUA. "Știm că subiectul Groenlandei va reveni, la fel și presiunea asupra Canadei. Europenii nu sunt pregătiți să preia acum rolul SUA. Optimiștii cred că va fi ușor, dar realiștii știu că va dura câțiva ani."
În acest context, europenii își cresc bugetele de apărare la niveluri nemaiîntâlnite de la Războiul Rece, răspunzând unei cerințe vechi venite din SUA.
De data aceasta, însă, multe guverne vor ca o parte cât mai mare din bani să rămână în Europa, investită în industria militară europeană, pentru a reduce dependența de furnizori din afara continentului, inclusiv din SUA.
Von der Leyen a vorbit despre activarea mai fermă a mecanismelor de apărare ale UE, în paralel cu NATO, iar comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a reluat ideea unei forțe europene de reacție rapidă de până la 100.000 de militari, care să poată interveni dacă, la un moment dat, americanii își retrag trupele din Europa.
Chiar dacă tonul oficialilor americani a fost mai cald, europenii nu au o poziție comună despre cum să privească SUA și încotro se îndreaptă, chiar și în scenariul în care, la un moment dat, Washingtonul ar reveni la o conducere mai prietenoasă. Un lucru pare însă acceptat pe scară largă, și anume că alianța postbelică, așa cum a fost ea cunoscută, nu mai există.
Iar semnele au fost evidente și la finalul conferinței. Rubio a plecat de la Munchen spre Ungaria și Slovacia, țări văzute ca mai apropiate de Rusia. Mai mulți oficiali au remarcat și că, în discursul său, Rubio a vorbit foarte puțin despre Rusia și Ucraina. "Știm că relația transatlantică va fi mai instabilă", a declarat presei secretarul de stat adjunct al Franței pentru apărare, Alice Rufo. Legăturile "nu vor mai fi niciodată ca înainte. Schimbarea a început de mult."
Ştiri video recomandate
