Guvernele și companiile europene au intrat într-o cursă contracronometru de diminuare a expunerii lor la dependența față de tehnologia, echipamentul militar și resursele energetice din SUA, în contextul în care relațiile transatlantice își continuă răcirea accelerată, scrie Politico.
Vreme de decenii, Uniunea Europeană a depins de garanțiile NATO pentru a asigura securitatea blocului. În același timp, a depins de tehnologia americană pentru a-și alimenta companiile.
Amenințările lui Donald Trump cu anexarea Groenlandei și comentariile agresive față de Europa făcute de oamenii din anturajul său, au dat Europei un nou imbold – liderii de pe continent au început să vorbească tot mai mult de „independență”.
„Dacă vrem să fim din nou luați în serios trebuie să învățăm limba politicii puterii”, a declarat, săptămâna trecută, cancelarul german, Friedrich Merz.
De la interdicția folosirii aplicațiilor americane pentru videoconferințe în organizațiile publice europene, până la acorduri comerciale cu țări precum India sau până la efortul de a diversifica furnizorii de energie, acțiunile europenilor pentru reducerea dependenței de SUA cresc în intensitate.
Liderii UE au avertizat că relația transatlantică nu se va mai întoarce la felul în care era înainte de Trump.
Oficialii UE accentuează și că măsurile luate reprezintă un efort de „eliminare a riscurilor” pentru Europa în relația acesteia cu SUA și nu o „decuplare” – termenul din urmă reprezentând o ruptură clară în legăturile economice și strategice.
Până recent, ambele expresii erau folosite pentru relația cu China. Efortul este încă la început, iar SUA rămân de departe cel mai mare partener comercial al Europei. Vor trece mulți ani până ce continentul va reuși să se rupă de dependențele sale tech și militare de SUA, spune Jean-Luc Demarty, fost șef al departamentului de comerț al Comisiei Europene în perioada președinției lui Jean-Claude Juncker.
„În ce privește comerțul, SUA reprezintă un procent semnificativ ale exporturilor noastre. Este vorba de o cantitate mare, dar nu e o chestiune de viață și de moarte”.
Efortul de a diversifica economia europeană pentru ruperea de SUA a înregistrat și primele reușite notabile – acordul cu Mercosur, acorduri cu India și Indonezia. Comisia și-a actualizat și acordul comercial cu Mexicul, iar negocierile „înțepenite” cu Australia par că vor porni din nou.
Apărarea Europei – de la NATO la UE
De la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, Europa s-a bazat pe NATO pentru a-i garanta securitatea.
La o discuție informală în weekend, la Zagreb, liderii europeni conservatori, inclusiv Friedrich Merz, au spus că este momentul ca blocul european să-și creeze propria clauză de apărare, care să unească țările europene într-o acord cuprinzător de securitate.
Deși există încă din 2009, articolul 42,7 din Tratatul de la Lisabona, o clauză de apărare mutuală, a fost rareori văzut ca necesar, el fiind dublat de articolul 5 al NATO, care îndeplinește un rol similar.
Dar guvernele europene nu mai sunt atât de convinse că SUA va sări în ajutorul lor dacă țările lor sunt atacate.
La Zagreb, liderii europeni au susținut noul rol de actor de securitate al UE, doi lideri fiind însărcinați să transforme clauza europeană într-o formulă robustă de garanție de securitate.
„Timp de decenii, unele țări au spus: «Avem NATO, de ce să mai avem alte structuri paralele»”, a declarat un diplomat UE de rang înalt, sub rezerva anonimatului.
După amenințările lui Trump față de Groenlanda, „suntem în fața unei nevoi, trebuie să stabilim niște structuri de comandă în interiorul UE”.
În comentarii făcute în fața europarlamentarilor săptămâna trecută, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că oricine crede că Europa se poate apăra fără ajutorul SUA „poate să viseze în continuare”.
Europa este în continuare extrem de dependentă de capacitățiel militare ale SUA, cel mai notabil în ce privește sprijinul pentru Ucraina. Unii europeni au început, însă, să vorbească deja de prețul reducerii dependenței de americani. El ar fi unul rezonabil.
Rețele sociale și tehnologie
Cea mai evidentă schimbare de atitudine a europenilor este pe tema tehnologiei și rețelelor sociale.
Europa a fost puternic afectată de dependența de platforme americane precum Twitter, Meta sau Google. Blocul european a adoptat o legislație restrictivă față de aceste platforme, care pune presiune pe companiile americane să le ofere servicii de calitate cetățenilor europeni.
Guvernul francez, de exemplu, intenționează să le interzică oficialilor fracnezi să mai folosească aplicații de videconferință americane. Măsuri similare sunt luate în considerare și de țări precum Germania.
„Este foarte clar că Europa are un moment de independență. Anul trecut, toată lumea a înțeles cât de important este să nu ai vreo dependență de o țară sau de o companie când vine vorba de niște tehnologii critice”, spune Henna Virkkunen, comisara europeană pe domeniul digital.
Franța face eforturi să interzică folosirea tuturor instrumentelor tech americane pe zona de videoconferințe – Google Meet, Zoom sau Teams – a declarat un purtător de cuvânt guvernamental pentru Politico. Oficialii vor face curând trecera la Visio, o aplicație de videoconferințe care funcționează pe infrastructură digitală creată de firma franceză Outscale.
În Parlamentul European, legiuitorii o îndeamnă pe președinta Roberta Metsola să renunțe la software-ul și hardware-ul american și la un instrument de booking american.
În Germania, politicienii vor un înlocuitor european sau german pentru programele produse de Palantir.
Chiar și în Olanda, una dintre cele mai pro-americane țări, achiziționarea unei aplicații cruciale de către o firmă americană a produs un scandal major.
La Forumul Economic Mondial de la Davors, antreprenoarea germană Anna Zeiter a anunțat lansarea unei platforme sociale europene, „W” care să rivalizeze cu Twitter-ul lui Musk.
W ar urma să-și țină datele pe „servere europene deținute de companii europene” și să obțină investiții doar din Europa.
Până acum, totuși, Uniunea Europeană nu a reușit să transpună în lege niciuna dintre aceste chestiuni, dar legislația viitoare ar putea să dea semnale cu privire la nevoia „europenizării” domeniul tech.
Energie – a venit momentul diversificării
Tendința este evidentă și când vine vorba de energie. SUA furnizează, în acest moment, mai mult de un sfert din consumul de gaz al Europei, iar numărul va crește imediat ce interdicția deplină pe gazul rusesc intră în vigoare.
Dar oficialii UE avertizează asupra riscului creșterii dependenței de SUA. Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, declara miercurea trecută că amenințările lui Trump pe tema Groenlandei au fost „un ceas deșteptător” pentru europeni și că tendințele pe zona energiei nu pot fi separate de cele geopolitice.
Criza Groenlandei a accentuat îngrijorările că blocul riscă să „schimbe o dependență cu o altă dependență”, iar ca rezultat, UE accentuează eforturile de a-și diversifica sursele, aprofundând discuțiile cu furnizori alternative – Canada, Qatar sau Algeria.
44 Finanțe – trecerea la sisteme de plată europene
Sistemele de plată au ajuns și ele în atenția europenilor – există temerea că europenii sunt mult prea dependenți de sistemele de plată americane, Mastercard și Visa.
Euro digital, versiunea digitală a monedei europene pe care BCE se pregătește să o lanseze în 2029 are ca scop eliminarea acestor dependenețe și crearea unui sistem european suveran de plăți.
„Cu ajutorul euro digital, europenii vor avea controlul propriilor bani, alegerilor lor și viitorului lor”, spune președinta BCE, Christine Lagarde.
În Germania, unii politicienii vorbesc de retragerea celor 1,236 de tone de aur de la New York.
„Într-o perioadă de incertitudine globală sub politicile impredictbile ale lui Donald Trump, nu mai este acceptabil să avem atât de mult aur în SUA”, spune Marie-Agnes Strack-Zimmerman, politiciană germană din FDP, șefa comisei de apărare din Parlamentul de la Berlin.
Mai multe țări europene cer, de asemenea, UE să privilegieze producătorii europeni când vine vorba de cheltuieli publice și să creeze clauze „buy European”.
Până acum câțiva ani, țări precum Polonia, Țările de Jos sau Lituania, Letonia și Estonia nu se puteau pune de acord pe această temă. Acum, chiar și aceste țări susțin ideea prioritizării achizițiilor din companii europene.
Ştiri video recomandate
