Franța, Germania și Spania se pregătesc să preia cele mai importante funcții din conducerea Băncii Centrale Europene (BCE), într-o amplă reorganizare care va aduce schimbări la nivelul președinției, al funcției de economist-șef și al responsabilului pentru operațiunile de piață, într-un moment marcat de inflație ridicată și de riscul unor noi turbulențe financiare în Europa, potrivit Reuters.
Franța a nominalizat-o vineri pe economista Laurence Boone pentru un post în consiliul executiv al Băncii Centrale Europene (BCE), în contextul în care cea mai puternică instituție financiară a Europei își reorganizează trei dintre cele mai importante funcții într-un interval scurt de timp.
![]()
Laurence Boone. Foto: Hepta
Se așteaptă ca Boone să preia portofoliul responsabil de piețele financiare. Astfel, fosta economistă-șefă a OCDE și actuală directoare a băncii Santander s-ar putea afla în centrul oricărei furtuni financiare, în special dacă aceasta se extinde dincolo de Franța și obligă BCE să intervină.
![]()
Pablo Hernandez de Cos. Foto: Profimedia Images
Anunțul de vineri deschide calea pentru ca spaniolul Pablo Hernandez de Cos să o înlocuiască pe președinta Christine Lagarde în februarie, în timp ce germanul Markus Brunnermeier, nominalizat la începutul acestei săptămâni, este așteptat să devină următorul economist-șef al BCE, după plecarea irlandezului Philip Lane, programată pentru 31 mai.
![]()
Markus Brunnermeier. Foto: Hepta
Toate nominalizările trebuie să fie confirmate, proces care s-ar putea confrunta totuși cu un obstacol, deoarece reorganizarea ar lăsa Consiliul guvernatorilor BCE, format din 27 de membri, cu o singură femeie. Situația este determinată de faptul că fiecare dintre cele 21 de bănci centrale naționale din zona euro este condusă de un bărbat, iar consiliul executiv este, de asemenea, dominat de bărbați.
O singură femeie, Chrystalla Georghadji din Cipru, a ocupat vreodată funcția de guvernator al unei bănci centrale naționale din zona euro, iar în consiliul executiv al BCE au activat doar cinci femei.
Deși Parlamentul European nu poate respinge prin veto nominalizările, în trecut a amânat numiri în semn de protest față de numărul redus de candidate.
Cu toate acestea, nominalizările ar urma să fie aprobate, întrucât Germania, Franța, Italia și Spania, cele mai mari patru state din zona euro, dețin de facto locuri permanente în consiliul executiv al BCE și au negociat timp de mai multe luni un pachet de nominalizări acceptabil.
Analiștii care urmăresc activitatea BCE spun că este puțin probabil ca noua conducere să schimbe politica monetară pe termen scurt, în condițiile în care inflația se situează în prezent la 4%, de două ori peste ținta băncii, iar continuarea înăspririi politicii monetare reprezintă singurul răspuns adecvat.
Adevăratul test ar putea apărea dacă tensiunile de pe piețele financiare se intensifică până la un nivel critic.
Datoria Franței este a treia ca mărime din zona euro, iar deficitul bugetar al țării ar putea fi cel mai ridicat în acest an, în condițiile în care guvernul francez nu reușește să adopte reforme semnificative.
Deși BCE nu are mandatul de a susține financiar niciun stat membru în mod individual, economiștii consideră că instituția va fi supusă presiunilor de a interveni dacă efectele crizei se extind și în alte țări sau dacă prima de risc solicitată de investitori pentru a deține obligațiuni franceze crește prea mult.