Noile reguli ale UE privind achizițiile publice vor urmări să valorifice puterea de cumpărare colectivă a Uniunii Europene pentru a favoriza propriile companii ale blocului comunitar și pentru a reduce dependența de furnizorii străini, arată un proiect de document consultat de Reuters.
Măsurile nu se ridică la nivelul unei cerințe generale de „cumpărare de produse europene”, dar ar permite autorităților europene să excludă licitațiile pentru contracte publice mari care au mai puțin de 50% conținut european și să favorizeze companiile din UE în sectoare strategice.
Deși proiectul de document nu menționează în mod specific China, Comisia Europeană a propus deja alte politici de tip „Buy European” (n.r. - Cumpără european), în încercarea de a reduce dominația Chinei în producția de materiale critice și de a reduce decalajul comercial care s-a extins cu 10% în primele patru luni ale acestui an.
Propunerea, care s-ar putea modifica înainte de publicare și va necesita aprobarea celor 27 de state membre ale UE, ar îngreuna acordarea contractelor de către autorități în mare parte pe baza costurilor, pentru a contracara bunurile ieftine oferite de companiile chineze puternic subvenționate.
Un calendar preliminar arătase că executivul UE va prezenta propunerile de achiziții publice pe 1 iulie, dar calendarul prevede acum anunțul pentru începutul lunii septembrie. Oficialii UE nu au oferit niciun motiv pentru întârziere.
Achizițiile publice reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul UE, conform proiectului de propunere, ceea ce echivalează cu aproximativ 2,5 trilioane de euro pe baza PIB-ului UE din 2025.
Acest lucru îl face unul dintre cele mai puternice instrumente de politică economică ale blocului comunitar pentru abordarea concurenței internaționale intense și a vulnerabilității lanțului de aprovizionare.
„Modul în care cumpărătorii publici folosesc banii a devenit o chestiune de relevanță strategică”, se arată în proiect.
Amenințările la adresa securității
Propunerea sporește rolul de securitate al achizițiilor publice, deoarece permite autorităților să examineze dacă structura de proprietate, control sau finanțare a unui ofertant creează un risc de interferență străină.
Cumpărătorii ar putea, de asemenea, să ia în considerare dacă societățile sunt supuse legislației unor țări terțe care pot impune divulgarea de informații sensibile sau pot interfera în alt mod cu executarea contractului.
Contractele ar trebui atribuite pe baza „celui mai bun raport preț-calitate”, criteriile de calitate reprezentând cel puțin 30% din punctajul total și cel puțin 50% pentru contractele care necesită multă forță de muncă.
Noul regulament propus ar înlocui cele trei directive existente ale UE privind achizițiile publice, reducând astfel marja discreționară națională în modul în care se aplică normele.
Autoritățile ar fi încurajate și, în unele cazuri, obligate să ia în considerare riscurile legate de infrastructura critică, securitatea cibernetică, perturbările lanțului de aprovizionare, dependențele strategice și influența străină atunci când atribuie contracte.
Regulamentul ar crea, de asemenea, un sistem digital de achiziții publice la nivelul UE, care să includă acreditări electronice pentru comerț, reguli de interoperabilitate pentru platformele de achiziții publice și spații de date privind achizițiile publice la nivel național și la nivelul UE, concepute pentru a îmbunătăți transparența, supravegherea și accesul transfrontalier la contracte.
