Parlamentarii de la Moscova cer ca armata Rusiei să utilizeze așa-numitele "arme ale răzbunării" în Ucraina, a declarat vineri Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a legislativului rus, citat de presa internațională.
"Trupele noastre avansează. Deputaţii Dumei de Stat insistă pe utilizarea unor arme mai puternice - armele răzbunării - şi pe realizarea obiectivelor operaţiunii militare speciale", a afirmat Volodin, care face parte din Consiliul de Securitate al Rusiei, alături de fostul președinte Dmitri Medvedev.
Este a doua declaraţie din ultimele două zile, venind din cercurie de putere ruse, care spune că Moscova trebuie să continue şi chiar să-şi intensifice efortul de război, într-un moment în care preşedintele american Donald Trump încearcă să convingă ambele părţi să ajungă la un acord de pace.
Cu o zi în urmă, liderul pro-rus al Ceceniei, Ramzan Kadîrov, le-a declarat jurnaliştilor în marja unei reuniuni la Kremlin: "Cred că războiul trebuie dus până la capăt. Sunt împotriva negocierilor".
Kremlinul: "Putin a acceptat să oprească temporar atacurile, la rugămintea lui Trump." Însă Kievul a semnalat noi raiduri ruse
O decizie dacă şi când ar trebui Rusia să oprească războiul îi aparţine categoric lui Putin, amintește presa internațională.
În public, Kremlinul spune că ar prefera să-şi atingă obiectivele în Ucraina prin diplomaţie, dar că o va face prin mijloace militare dacă acest lucru nu este posibil, notează presa internațională.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că Putin a fost de acord cu o solicitare personală a lui Trump, de a înceta atacurile asupra Kievului până duminică, pentru a crea un climat mai favorabil negocierilor.
Însă atacurile ruse pe scară largă în Ucraina au continuat, după cum a semnalat Kievul.
Ce ar însemna folosirea "armelor răzbunării". Șeful Dumei de Stat: "Noi probleme pentru Ucraina, săptămâna viitoare"
În postarea de pe Telegram, şeful Dumei de Stat a avertizat că ucrainenii se vor confrunta cu "noi probleme" de săptămâna viitoare.
Potrivit lui Volodin, singura cale de urmat pentru conducerea ucraineană ar fi să se conformeze "înţelegerilor de la Anchorage", însă "Volodimir Zelenski, prin declaraţiile, sale creează noi dificultăți pentru concetăţenii săi."
Kremlinul şi diferiţi responsabili ruşi se referă deseori la "spiritul înţelegerilor de la Anchorage" sau la "formula de la Anchorage".
Însă nici Moscova şi nici Washingtonul nu au dezvăluit dacă în timpul întrevederii de anul trecut, dintre preşedintele american Donald Trump şi liderul rus Vladimir Putin, s-a ajuns la vreo înţelegere şi despre ce este vorba, în mod concret.
Săptămâna aceasta, Financial Times și Reuters au scris că Donald Trump este gata să ofere Ucrainei "garanţii de securitate" doar dacă Ucraina se conformează cerinţelor lui Vladimir Putin şi îşi retrage trupele din întreaga regiune Doneţk.
Referitor la armele avute în vedere de preşedintele Dumei de Stat, publicaţia Focus.ua estimează că ar putea fi vorba de racheta balistică cu rază medie de acţiune Oreşnik, utilizată deja de Rusia în Ucraina, fără încărcătură nucleară.
Pe lângă Oreşnik, Kremlinul ar mai putea lua în calcul utilizarea rachetelor hipersonice Kinjal şi chiar utilizarea rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik, supranumită "Cernobîlul zburător".
Ce este Burevestnik, arma nucleară supranumită "Cernobîlul zburător"
În toamna anului trecut, Rusia a anunțat că și-a testat cu succes racheta de croazieră cu propulsie nucleară "Burevestnik", care și-a câștigat renumele "Cernobîlul zburător" cu mult înaintea declarațiilor triumfaliste ale liderilor ruși.
Numită Skyfall de aliații NATO, această armă a fost anunțată de Moscova pentru prima dată în 2018, fiind lăudată pentru raza de acțiune potențial nelimitată și capacitatea de a evita apărarea antirachetă.
"Am lansat-o într-un zbor de mai multe ore, în care a acoperit o distanță de 14.000 km, care nu este limita sa", i-a spus lui Vladimir Putin șeful Statului Major General al armatei ruse, Valeri Gherasimov într-o secvență televizată.
Potrivit oficialului rus, manevrarea verticală și orizontală a rachetei a fost testată și s-a constatat că ar corespunde specificațiilor.
"Prin urmare, (racheta) a demonstrat capacități ridicate de a ocoli sistemele de apărare antirachetă și antiaeriană", a adăugat el.
Surse ruse: Burevestnik poate sta în aer între 10 și 20 de mii de kilometri și e capabilă la zboruri joase, între 50 și 100 de metri de la sol
O revistă militară rusă, citată în raportul Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS), susține că racheta are o rază de acțiune cuprinsă între 10.000 și 20.000 km, ceea ce permite ca acest dispozitiv să fie depozitat "oriunde în Rusia și să poată totuși atinge ținte din Statele Unite".
Potrivit revistei ruse, Burevestnik poate zbura la o înălțime de până la 50 până la 100 de metri deasupra solului, ceea ce îngreunează interceptarea de către apărarea aeriană.
Se estimează că această armă este alimentată de un reactor nuclear, care ar trebui să se activeze după ce rachetele cu combustibil solid au lansat-o în aer.
O investigație realizată de Reuters a identificat o instalație la 475 km nord de Moscova ca fiind probabil locul de lansare al rachetei Burevestnik.
Ştiri video recomandate
