Vladimir Putin vrea să-l convingă pe Xi Jinping, cu care se întâlnește marți, în cea de-a 25-a sa vizită în China, să accepte construcția gazoductului „Power of Siberia 2”. Principalul obstacol rămâne prețul gazului și, deși Gazprom ar fi venit cu o ofertă considerată foarte avantajoasă, după cum a declarat pentru Bloomberg o sursă apropiată companiei, partea chineză nu a cedat și vrea un preț de cinci ori mai mic decât plătește acum, scrie The Moscow Times.
Potrivit sursei citate de agenție, obiectivul Moscovei este să se ajungă la o înțelegere pentru prețul gazului până în septembrie. Progresul negocierilor depinde însă exclusiv de Xi Jinping, iar până acum există foarte puține semne că Rusia ar putea ajunge ușor la un acord, notează Bloomberg.
O persoană familiarizată cu situația a declarat pentru Financial Times că se îndoiește că Beijingul și Moscova vor reuși să ajungă la o înțelegere, deoarece China vrea în continuare să cumpere gaz la un preț apropiat de cel de pe piața internă rusă. Acesta este puternic subvenționat și se situează în jurul valorii de 50 de dolari pentru mia de metri cubi. Prețul este de aproximativ 12 ori mai mic decât cotațiile actuale din Europa și de cinci ori mai mic decât suma pe care China o plătește acum, adică 258 de dolari.
Potrivit sursei FT, cererea de gaze în China a atins, cel mai probabil, un vârf, motiv pentru care Beijingul nu ar dori să își asume angajamente pe termen atât de lung.
China dezvoltă rapid energia regenerabilă și dispune de rezerve mari de cărbune. Aceste două surse importante de energie ar trebui să fie suficiente pentru reglarea aprovizionării economiei, a cărei creștere încetinește constant.
În septembrie anul trecut, după vizita unei delegații ruse la Beijing, președintele Gazprom, Alexei Miller, a anunțat, doar pentru presa rusă, că părțile „au semnat un memorandum obligatoriu din punct de vedere juridic privind construcția gazoductului «Power of Siberia 2» și a conductei de tranzit «Soiuz Vostok» prin Mongolia”. China nu a confirmat oficial acest lucru. Nu a fost anunțat niciun acord privind prețul, iar Miller nu a oferit nici el astfel de informații.
După aceea, inginerii Gazprom au început să pregătească documentația tehnică. În martie, s-a aflat că Beijingul a inclus „lucrările pregătitoare pentru ruta centrală a gazoductului ruso-chinez” în planul actualului cincinal, valabil până în 2030, deși documentul nu menționează direct „Power of Siberia 2”. Părțile nu reușesc încă să ajungă la un acord privind prețul și volumele de achiziție, notează FT.
Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat luni că tema gazoductului „Power of Siberia 2” „va fi discutată foarte detaliat”. Potrivit acestuia, Rusia „își păstrează rolul de furnizor de încredere” de resurse energetice pentru China, iar în primul trimestru i-a livrat 31 de milioane de tone de petrol, cu o treime mai mult decât în urmă cu un an.
China, de care Rusia a ajuns să depindă tot mai mult, s-a transformat pentru liderul de la Kremlin într-o destinație esențială. Actuala vizită este deja a 25-a a lui Putin în această țară, potrivit Ministerului chinez de Externe.
Rusia importă acum prin China peste 90% din tehnologiile pe care nu le mai poate primi din cauza sancțiunilor occidentale, în timp ce anul trecut această pondere era de aproximativ 80%, au declarat oficiali europeni pentru Bloomberg.
Anul trecut, schimburile comerciale dintre cele două țări au scăzut cu 6,9%, până la 228 de miliarde de dolari. La începutul acestui an însă, comerțul bilateral a crescut cu aproape 20% față de aceeași perioadă din 2025, depășind 85 de miliarde de dolari.
O parte importantă a acestei creșteri este explicată, cel mai probabil, de dependența Rusiei de importurile de componente pentru nevoi militare, consideră Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie pentru Studierea Rusiei și Eurasiei de la Berlin. „China se află într-o poziție foarte avantajoasă, deoarece Rusia este nevoită să apeleze la ea din nou și din nou. Este pur și simplu un furnizor de neînlocuit”, spune Gabuev.
Cine îl însoțește pe Putin la Beijing
Potrivit lui Ușakov, din delegația lui Putin vor face parte, pe lângă șefii Gazprom și Rosneft, cinci vicepremieri și opt miniștri, care urmează să semneze „aproximativ 40 de documente”. La Beijing merge și guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina.
Războiul din Orientul Mijlociu, care a scos de pe piața mondială aproximativ 20% din petrol și gaze naturale lichefiate, deși aproape jumătate din livrările de petrol au fost restabilite, crește șansele încheierii unei înțelegeri, consideră analiștii. China ar putea decide că o sursă suplimentară de gaze livrate pe uscat, dintr-o Rusie dependentă de ea, este importantă pentru securitatea sa energetică.
„Acesta este cel mai potrivit moment pentru o astfel de înțelegere: China are nevoie de ea mai mult ca oricând, iar Rusia se află într-o situație disperată și caută noi surse de venit”, afirmă Gabuev.
Chiar dacă Putin va reuși să ajungă la un acord privind „Power of Siberia 2”, după construirea conductei și atingerea capacității maxime, împreună cu livrările actuale de gaze, Rusia ar putea exporta în China aproximativ 100 de miliarde de metri cubi pe an. Aceasta ar reprezenta aproximativ două treimi din cantitatea pe care Rusia o vindea Europei înainte ca Putin să declanșeze războiul din Ucraina.
În plus, prețurile livrărilor către China sunt de câteva ori mai mici decât cele practicate anterior pe piața europeană.
Vita Spivak, de la compania britanică de consultanță geostrategică Gatehouse, consideră că interesul Chinei pentru Rusia este determinat de avantajele strategice pe care Moscova le oferă: securitate energetică, acces la resurse esențiale și deschidere către Arctica. Dar, adaugă ea, Rusia are nevoie de China mult mai mult decât are China nevoie de Rusia.
Ştiri video recomandate
