Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a atenționat vineri că există, în spațiul public, diverse interpretări potrivit cărora președintele AEP, Adrian Țuțuianu, s-ar opune organizării alegerilor anticipate, după ce acesta spus că „un asemenea calendar astăzi este imposibil de respectat”. „Abordarea președintelui Autorității Electorale Permanente este una exclusiv tehnică și instituțională, nu politică”, a transmis AEP, într-un comunicat de presă.
„Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) respinge ferm informațiile și interpretările apărute în spațiul public potrivit cărora președintele AEP, Adrian Țuțuianu, s-ar opune organizării alegerilor parlamentare anticipate în această toamnă. Astfel de afirmații sunt false și denaturează în mod deliberat poziția exprimată de conducerea Autorității Electorale Permanente.
Președintele AEP nu a afirmat niciodată că alegerile parlamentare anticipate nu pot avea loc. În toate intervențiile sale publice, acesta a prezentat analiza și concluziile rezultate din documentația elaborată de direcțiile de specialitate ale Autorității Electorale Permanente cu privire la condițiile juridice, administrative și logistice necesare organizării unui astfel de scrutin în termenul constituțional de 90 de zile. AEP nu contestă posibilitatea organizării alegerilor anticipate, ci are obligația legală de a semnala condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca procesul electoral să se desfășoare cu respectarea Constituției, a legii și a drepturilor electorale ale cetățenilor.
Abordarea președintelui Autorității Electorale Permanente este una exclusiv tehnică și instituțională, nu politică. AEP este o autoritate administrativă autonomă, conducerea acesteia fiind formată din președinte, numit de Parlamentul României, și doi vicepreședinți, unul numit de Preşedintele României, iar celălalt de prim-ministru. În exercitarea atribuțiilor lor, membrii conducerii nu reprezintă interese politice, ci acționează exclusiv în aplicarea Constituției și a legii, activitatea instituției desfășurându-se cu respectarea fermă a principiilor independenței, imparțialității, legalității, transparenței, eficienței, profesionalismului, responsabilității, sustenabilității, predictibilității și legitimității”, a transmis AEP.
Astfel, AEP reiterează că respectarea termenului de 3 luni pentru organizare presupune modificarea unor termene din lege.
„În acest context, Autoritatea Electorală Permanentă a explicat în mod transparent că respectarea termenului constituțional de trei luni pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate presupune modificarea unor termene prevăzute de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare.
Modificarea unei legi organice poate fi realizată numai prin lege sau, în situații excepționale, prin ordonanță de urgență, fiind ulterior necesară adoptarea cadrului normativ secundar, inclusiv a hotărârilor Guvernului necesare organizării scrutinului. Totodată, aceste demersuri presupun parcurgerea etapelor obligatorii de consultare interinstituțională, transparență decizională și adoptare a actelor normative. În aceste condiții, calendarul electoral ar impune reducerea cu cel puțin 15-20 de zile a unor termene procedurale prevăzute de legislația electorală.
În egală măsură, AEP a semnalat dificultățile logistice pe care le presupune organizarea unui scrutin anticipat într-un interval atât de scurt, inclusiv în ceea ce privește constituirea secțiilor de votare din străinătate și desfășurarea tuturor operațiunilor tehnice necesare organizării procesului electoral”, mai spune Autoritatea.
Astfel, „încercarea de a transforma această analiză instituțională într-o controversă politică reprezintă o interpretare eronată a poziției AEP și o dezinformare a opiniei publice”.
„Argumentele prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă sunt susținute și de jurisprudența Curții Constituționale. Prin Decizia nr. 51/2020, Curtea Constituțională a reținut că modificarea cadrului normativ electoral într-un interval foarte scurt înaintea alegerilor poate afecta exercitarea efectivă a drepturilor electorale, inclusiv prin limitarea posibilității de vot a cetățenilor români din străinătate și a celor care votează prin corespondență, precum și prin afectarea posibilității competitorilor politici de a îndeplini condițiile legale necesare participării la procesul electoral.
Respectarea legii nu poate fi confundată cu exprimarea unei opțiuni politice. Rolul Autorității Electorale Permanente este acela de a prezenta, cu obiectivitate și responsabilitate, toate implicațiile juridice, administrative și logistice pe care le presupune organizarea unui proces electoral, astfel încât acesta să se desfășoare în cele mai bune condiții, iar drepturile electorale ale cetățenilor și principiile democratice să fie pe deplin garantate.
Încercarea de a transforma această analiză instituțională într-o controversă politică reprezintă o interpretare eronată a poziției AEP și o dezinformare a opiniei publice. În acest context, considerăm că este regretabil faptul că anumite persoane care nu au analizat temeinic cadrul legislativ incident în materia alegerilor parlamentare sau care aleg, în mod deliberat, să ignore complexitatea organizării unui proces electoral, lansează în spațiul public afirmații lipsite de fundament, afectând încrederea într-o instituție fundamentală a statului.
Autoritatea Electorală Permanentă își reafirmă angajamentul de a întreprinde toate demersurile necesare pentru organizarea, în condiții de legalitate, imparțialitate și transparență, a oricărui scrutin stabilit în acord cu prevederile Constituției României și ale legislației electorale și își exprimă disponibilitatea pentru o colaborare instituțională loială, corectă și eficientă cu toate autoritățile competente, astfel încât drepturile electorale ale cetățenilor să fie pe deplin respectate și garantate”, se ai arată în comunicat.
Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a spus, pe 7 iulie, că întregul calendar electoral ar trebui scurtat în cazul în care ar fi convocate alegeri anticipate, dar că Guvernul nu ar putea adopta ordonanța de urgență necesară în acest sens.
El a menționat că scurtarea termenelor implică adoptarea unui act normativ, însă Parlamentul nu lucrează în prezent, iar Guvernul nu poate adopta ordonanțe de urgență. Totodată, ar fi necesare cel puțin cinci hotărâri de guvern.
