O analiză lansată miercuri, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Nicușor Dan, ne-a prezentat o cifră care schimbă felul în care ne raportăm la ceea ce vedem pe rețelele sociale: 76% din dezinformarea care circulă pe TikTok în România este generată de doar 10 conturi.
Nu de mii. Nu de sute. De zece.
Raportul a fost realizat de OPSCII, un institut de cercetare care lucrează pentru Comisia Europeană pe detectarea rapidă a manipulării, și a fost prezentat în cadrul summitului european organizat de inițiativa civică „România Imună”.
Ce înseamnă asta pentru un utilizator obișnuit
Datele arată un lucru pe care mulți îl intuiesc, dar pe care acum îl confirmă cifrele: dacă ești român și derulezi clipuril pe TikTok, printre primele 50 de postări din feed vei vedea, în medie, 9 postări de dezinformare. Și nicio postare care vine de la o sursă oficială – niciuna de la o instituție publică, nicio știre de la un post de televiziune sau un ziar.
Asta nu pentru că instituțiile sau presa nu ar produce conținut bun. Dimpotrivă, raportul arată că instituțiile oficiale și organizațiile media sunt de cinci ori mai eficiente per postare decât conturile care distribuie dezinformare. Problema este că rămân aproape invizibile la scară largă, din cauza modului în care funcționează algoritmii platformei și a lipsei unor mecanisme proprii de distribuție.
Puțini actori, efect disproporționat
Fenomenul este, de fapt, mai puțin răspândit decât pare. Ceea ce îi dă amploare nu este numărul mare de surse, ci modul în care un număr mic de conturi reușesc să domine spațiul digital; vorbim de aceleași mesaje, în aceleași formate, postate repetat. Iar asta e mai mult decât suficient pentru a distorsiona ceea ce vede o țară întreagă pe ecranul telefonului.
Raportul mai arată că 1 din 6 influenceri și 1 din 8 surse publice oficiale sau media răspândesc în mod repetat dezinformare. Iar 20% dintre cele mai performante postări de pe TikTok sunt, de fapt, atacuri coordonate. Deci nu postări spontane, ci campanii gândite ca atare.
Toate campaniile de manipulare identificate în 2026 au fost grupate în șase mari categorii narative. Cea mai puternică dintre ele este propaganda anti-occidentală.
Cine plătește prețul: economia
Dezinformarea nu se oprește la politică. Companiile din România sunt vizate constant de atacuri de dezinformare în toate industriile: farma, agricultură, energie, retail, automotive, industrii extractive, companii privatizate și sectorul non-profit. Iar „preferatele” dezinformării sunt companiile străine.
Potrivit datelor prezentate în premieră la summit, costul anual al dezinformării pentru România este estimat la aproximativ un miliard de euro, pentru anul 2025. La nivel global, costul a ajuns la circa 420 de miliarde de dolari – o valoare comparabilă cu întregul PIB estimat al României –, conform unui studiu realizat de Sopra Steria.
Ce a funcționat
România Imună a testat deja campanii pilot de educare și „imunizare” a publicului împotriva dezinformării, iar rezultatele sunt semnificative, susțin specialiștii.
Doar 20% dintre persoanele care au fost expuse la aceste campanii au mai interacționat ulterior cu conținut de dezinformare pe aceeași temă.
În grupul de control – adică printre cei care nu au trecut prin niciun program de educare – procentul a fost de 55%.
„Persoanele expuse suficient la mecanisme de imunizare au vizualizat de două ori mai puțin conținut manipulator și au distribuit de până la patru ori mai puțin conținut dezinformator pe aceeași temă”, a declarat George Leca, președintele România Imună.
Organizația a anunțat și dezvoltarea unor modele predictive capabile să anticipeze ce narative de propagandă sunt susceptibile să se răspândească în lunile următoare și cât de mare le-ar putea fi impactul dacă nu se intervine.
Ce a spus Nicușor Dan
„Dezinformarea nu este doar o chestiune de democrație, nu este doar o chestiune de etică, este o chestiune de prosperitate. Pentru că există o corelație între încrederea din interiorul unei societăți și prosperitatea acelei societăți. Dezinformarea exact acolo atacă, la nivelul de încredere reciprocă din interiorul unei societăți”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele României a descris fenomenul actual al dezinformării ca fiind diferit de ceea ce noi am cunoscut până acum. Nu mai e vorba de acțiuni izolate, ci de operațiuni structurate, susține acesta.
„Nu mai este dezinformarea de azi, cum știm, nu mai este succesiune de operații ad hoc, este de multiple planuri și se bazează pe tehnologie. De aceea răspunsul la ea trebuie să fie la fel de coordonat. Și nu e vorba numai de politică în sensul restrâns al termenului. Avem dezinformare în zona medicală și asta costă, costă resurse și costă chiar vieți. Avem dezinformare în zona economică. Avem dezinformare în zona, de exemplu, a siguranței femeilor, victime ale abuzului, unele dintre ele refuză să poarte brățara electronică, din diferite speculații care au ajuns la ele”, a adăugat Nicușor Dan.
Președintele a explicat și de ce dezinformarea est un atac la adresa democrației.
„Ce este dezinformarea în raport cu democrația? Ce e democrația? Foarte pe scurt, democrația înseamnă niște oameni care încearcă să se influențeze în mod legitim unii pe alții pentru ca împreună să ia deciziile cele mai bune pentru ei ca societate. Și ce este dezinformarea? Înseamnă să pervertești acest mecanism, adică să dezechilibrezi ierarhia de argumente în mod artificial și să introduci niște elemente factuale false promovându-le să le faci adevărate. Și în felul ăsta ataci democrația însăși. Și atunci noi trebuie să ne uităm la acele mecanisme care pervertesc o ierarhie de valori și de acțiuni legitime pe care societatea o produce pentru ea însăși, fără să ne atingem de posibilitatea omului de a exprima, a cetățeanului de a exprima orice idee, opinie, evaluare dorește”, mai spune el.
Totodată, Nicușor Dan a cerut instituțiilor statului să își schimbe abordarea în comunicarea publică.
„Să comunice coerent și strategic și dacă se poate uman și nu propagandistic, cum din păcate politicianul încurajat de consultanție o face adesea și apoi când comunică trebuie să se ducă acolo unde e publicul. Pentru că vedem că noi toți politicienii suntem prin talk show-uri, ne certăm unii cu alții și pe TikTok sunt alții. Unele sunt subiectele pe care le dezbatem noi între noi la televizor și altele sunt subiectele pe care le dezbat oamenii pe TikTok. Și chiar uneori jurnaliștilor li se pare ridicol să pună politicianului o întrebare de care 30% dintre oameni sunt deja convinși că e o realitate pe rețele sociale”, mai spune acesta.
Ştiri video recomandate
