Ilie Bolojan, primele reacții după atacul lui Hubert Thuma la adresa sa. „Păreri care nu au niciun fundament”

Ilie Bolojan a spus despre măsurile sociale promovate de PSD că nu este împotriva lor, însă trebuie găsite soluții pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare:

"Nu am nimic împotrivă. Sunt conștient că oamenii care au nevoi trebuie să fie sprijiniți. Ce trebuie să facem e să analizăm de unde identificăm resursele pentru a acoperi orice cheltuială suplimentară pe care o facem, inclusiov asta. Trebuie să facem analiză de unde găsim resursele. Asta trebuie discutate la modul serios. 

Ai două posibilități cu aceste propuneri: Să vrei să le faci la modul serios, trebuie calculat impactul lor. Facem venituri supliemntare? Vrea cineva să mai aducem venituri suplimentare? Vrea ceva taxe? Nu cred asta! Dacă nu vrem asta, înseamnă că trebuie reduse alte cheltuieli de undeva. Altfel, aceste propuneri nu fac decât să genereze niște așteptări. Ele nu pot fi onorate dacă nu găsim niște formule".  

Ilie Bolojan a declarat că Ciprian Ciucu are sprijinul său ca primar general al Capitalei. De asemenea, a spus că rezultatul referendumului pentru București "ar trebui într-o formă sau alta să se vadă în buget":

"Bucureștiul este motorul României. Cea mai mare zonă de populație. Acumulările negative de-a lungul anilor, din sectorul de termoficare sau de transport necesită o abordare cu prioritate a problemelor capitalei. Toți care suntem responsabili avem această obligație, nu pentru un primar sau altul, ci pentru cetățenii din capitală. Dacă aceste sisteme nu funcționează pot avea niște probleme destul de mari".

Întrebat despre referendumul pentru București, Ilie Bolojan a precizat:

"Ar trebui într-o formă sau alta să se vadă acest rezultat. Cel puțin să existe o compensare. Primăria Generală are venituri subdimensionate. Trebuie găsită o formulă de echilibrare a bugetului capitalei".

Premierul Ilie Bolojan a explicat că prin scrisoarea trimisă la CCR pentru a explica efectele amânării unei decizii privind pensiile speciale ale magistraților nu a dorit să pună presiune, ci să explice consecințele: 

"Mi s-a părut de bun simț ca CCR să aibă toate datele când ia o decizie, să știe efectele unei amânări. Comisia Europeană consideră că acest jalon nu e îndeplinit. Nu e vorba de o presiune, mi s-a părut de bun simț să se știe aceste lucruri.

Când vom pierde banii se vor căuta responsabili.

Problema nu e doar de cei 231 de milioane de euro, deși înseamnă foarte multe proiecte, problema e că cu cât această decizie se prelungește, unul dintre lucrurile pe care le percep românii ca o mare nedreptate, pensiile care sunt mult mai mari decât orice altă pensie din sectorul public, sunt niște lucruri pe care oamenii nu le mai suportă și pe care dacă nu le corectăm nu avem cum să recăpătăm încrederea cetățenilor nici în justiție, nici în clasa politică.  Asta se va vedea în votul din 2028".

Ilie Bolojan a spus că e greu de aplicat o măsură care să vizeze restricționarea accesului tinerilor la rețelele sociale:

"E greu de presupus că vom putea restricționa pentru tineri accesul la aceste sisteme pentru că sunt suficient de abili și adaptați încât ar putea să ocolească eventuale restricționări.

O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri, în sensul de a încerca un dialog pentru a-i preveni cu ce se întâmplă când stai prea mult pe rețele, ar fi de bun augur."

Ilie Bolojan a precizat că în următoarele săptămâni va face o nominalizare pentru mandatul de ministru al Educației:

"Va fi de la PNL, va fi susținut de PNL. Sunt mai multe nume".

Întrebat dacă este adevărată informația că nimeni din PNL nu își dorește să preia portofoliul, Ilie Bolojan a precizat:

"Anul trecut a fost un an dificil pentru domnul David care în perioada mandatului a trebuit să gestioneze creșterea normei didactice care nu a fost populară în rândul cadrelor dedactice".

Ilie Bolojan a precizat că orice țară care a luat măsuri de corecție a deficitului bugetar a avut și o contracție economică:

„Nu știu dacă va fi recesiune sau nu. Nu există nicio țară unde s-au luat măsuri de corecție a deficitelor bugetare care să nu aibă efect de contracție economică. Inevitabil avem un efect de cpntracție economică. Cât va fi această contracție, dacă rămâne la un nivel în care e o creștere minimă sau dacă e o scpdere economică rămâne de văzut. Important e să nu fie pe termen lung această contracție și după aceea să vedem prin ceea ce se întâmplă prin scăderea importurilor, prin creșterea  exporturilor, scăderea ratei inflației, ceilalți  indicatori ne duc într-o zonă în care economia se așază pe baze mai sănătase.

Inevitabil va fi o contracție, nu există nicio măsură de ajustare a deficitului fără o contracție. Important este să nu fie pe termen lung, să fie un trimestru - trei trimestre”, a afirmat premierul.

„Ar trebui să ne putem reveni, nu mai putem consuma ce nu avem. Noi am încercat să ne menținem cheltuielile. Când nu mai pompezi o grămadă de bani, îți scade cererea. Am încercat să ne reducem cheltuielile și să menținem investițiile la nivel ridicat. Asta este și provocarea maximă.”, a adăugat Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan a respins solicitarea profesorilor de a se reveni la norma de predare 18 ore la clasă pe săptămână:

"Norma de 20 de ore care este astăzi în România este o normă la nivelul minim european. În Germania, norma de predare este de 24 de ore.

Ilie Bolojan a insistat că funcționarea coaliției se testează în Parlament și a subliniat că nu ne aflăm într-o situație în care coaliția să eșueze:

"Inevtabil se va ajunge într-o manieră sau alta la anumite voturi în Parlament. Testarea coaliției se va face la aceste voturi.

În momentul de față nu se pune această problemă. Cu cât o coaliție funcționează mai coerent, cu cât își urmărește obiectivele care sunt necesare datorită situației dificile, cu atât putem scoate România din această situație mai repede, cu costuri mai reduse pentru cetățeni. Asta ține de noi".

Întrebat dacă în acest moment este "pe gânduri" în ceea ce privește o posibilă demisie a sa, Ilie Bolojan a negat acest lucru și a spus că va fi premier atâta timp cât există sprijin pentru asta:

"Nu sunt pe gânduri, fac ceea ce trebuie atâta timp cât există un sprijin pentru treaba asta. Aici nu faci lucrurile de unul singur. Ai echipele de miniștri, ai susținerea în Parlament. Vor fi în fiecare lună anumite teste pe care să le trecem. În afară de munca pe care o depunem în fiecare zi, vedem un șir de atacuri în permanență. Vedem că unele măsuri sunt atacate din interior. Sigur că poate fi o strategie politică pentru unii colegi din această coaliție. Românii nu se așteaptă la asta de la noi. Nu vor să vadă anulări în neștire de la CCR, nu vor să vadă că anumite măsuri le împingem foarte greu".

Premierul Ilie Bolojan a spus că s-a gândit „de multe ori” dacă să facă „un pas în lateral” și să demisioneze din funcția de premier.

Întrebat dacă s-a gândit să-și dea demisia, Ilie Bolojan a precizat:

„De multe ori, când constați că nu e adevărat, te gândești să faci un pas în lateral. Pentru mine va fi o ușurare când nu voi mai fi premier”, a spus Bolojan.

"Nu a fost o înghesuială la poziția de premier", a mai spus Ilie Bolojan. 

Ilie Bolojan a răspuns atacurilor referitoare la userizarea PNL. El a precizat că PNL trebuie să rămână un partid care își conservă identitatea:

"Am căutat să mă înconjor cu profesioniști și toți colegii pe care i-am nominalizat am căutat să stăpânească domeniul în care lucrează. Cred că PNL, dacă dorește să recâștige încrederea, să întărească cota de încredere trebuie să se bazeze pe profesioniști, să susțină oameni performanți. PNL nu trebuie nici să se userizeze, nici să se pesedizeze, să rămână acel partid care conservă identitatea, un partid care contribuie la modernizarea României".

Ilie Bolojan a răspuns acuzațiilor că nu l-a susținut pe Crin Antonescu la alegerile prezidențiale. El a precizat că românii au fost cei care au decis cine intră în turul doi și cine a câștigat alegerile, prin urmare acuzațiile din prezent nu au niciun fundament. Întrebat despre acuzațiile lansate de Hubert Tuma, Ilie Bolojan a precizat:

"Am auzit de relatări legate de discuții care au avut loc în 2024 sau întâmplări de 2025. Cred că românii sunt cei care au hotărât cine a intrat în turul al doilea și cine a câștigat alegerile prezidențiale. În calitate de președinte interimar al României aveam constrângerile pe care ți le dă o astfel de funcție. Nu aveam legitimitatea unui vot popular în spate și totuși în aceste condiții am făcut ce a ținut de mine exprimându-mi personal o anumită preferință. Româjii au decis cine a intrat în turul doi și cine a câștigat. Părerile nu au niciun fundament acum".

Ilie Bolojan a precizat că în PNL nu s-a discutat despre schimbarea sa din funcție, ci despre înlocuirea liderilor care nu au avut performanțe?

"Când acest guvern nu va mai avea o susținere parlamentară, cu siguranță coaliția va găsi alte formule pentru asta. În momentul de față nu am astfel de semnale.

Discuțiisle din PNL nu au fost generate de discuții guvernamentale, ci de aspecte care țin de reînoirea partidului și de înlocuirea unor organizații și a unor colegi care nu au făcut performanță. Dacă vrem ca într-o organizație să performezi trebuie să îi susții pe cei mai buni oameni care să ocuspe pozițiid e decizie".

Ilie Bolojan a oferit sfaturi pentru primari ca să nu ajungă în situația în care nu pot să își acopere cheltuielile de funcționare:

"Dacă nu ți-ai bătut joc de modul în care ai gestionat banii, dacă nu ai angajat lucrări fără acoperire sau nu ți-a lăsat cineva o moștenire dezastruasă, ai câștigat alegerile în 2024 și primarul de dinainte ai fost o catastrofă, nu poți să fii cu spatele la zid dacă nu îți bați joc de banii comunității. Sfatul meu e foarte simplu: să își analizeze exact cheltuielile să reducă la maxim, să încaseze impozitele pe care le-a stabilit, respectâdu-i pe toți cetățenii, pentru că dacă protejezi pe unii în dauna celorlalți nu doar că nu încasezi impozitele dar îi tratezi incorect pe cetățeni . Atunci când au investiții mari, nu mai trebuie să stea cu mâna întinsă către bugetul de stat".  

Ilie Bolojan a sugerat despre protestele din Harghita și Covasna izbucnite după majorările de impozite și taxe că au legătură cu campania electorală din Ungaria.

„Am înțeles că creșterea de impozite pe mașini a fost mult mai mare decât cea minimă stabilită prin lege. E posibil să fie și alte aspecte care țin de problemele sociale sau campanii care au loc în vecinătatea țării. Datorită mizelor politice. E dreptul cetățenilor români și maghiari să voteze. E cert însă, creșterea de impozite nu este un lucru pe care îl aplaudă oamenii. Dar nu mai puteam merge în această formulă”.

Ilie Bolojan a explicat că primarii trebuie să poată să scadă impozitele și taxele până la valoarea de bază, dar nu sub această marjă: “În condițiile în care ai făcut o majorare peste nivelul minim, dacă tot ai avut posibilitatea să crești mi se pare că ar trebui să dăm posibilitatea să și scadă, să revină la nivelul de bază. Asta mi se pare de bun simț. Dacă te duci sub nivelul minim, cineva trebuie să pună acești bani. Tot ce se propune s-ar putea face, cu o singură condiție: de unde găsim bani să acoperim, pentru că a nu căuta formula asta ne întoarcem de unde am plecat”.

Premierul Ilie Bolojan a declarat luni seara, la Digi 24, că „trebuie gândit” dacă persoanele cu handicap vor trebui să plătească impozit pe case sau mașini și dacă aceste excepții pot viza o singură proprietate.

„Sunt 957.000 de persoane în această situație care ne-a dus la un efect în care o bun parte, 10% din fondul de propietate nu plătea impozite”, a spus Bolojan.

„Trebuie gândit dacă să venim cu măsuri compensatorii, ele trebuie să se limiteze la o locuință de o anumită suprafață, sau la o mașină de o anumită capacitate cilindrică”.

• Nu mai putea merge cu nivelul de impozitare de până acum
• Acum avem două posibilități. Facem o analiză să vedem care e impactul, unde sunt problemele, trebuie să luăm decizii. Impozitele pe proprietate în administrația locală depind de mai mulți factori diferiți, care nu pot fi integrați într-o formulă simplistă: depinzi de rangul localității - dacă ești municipu, oraș.
• Nu mai aveam posibilitatea să transferăm sume imense către autoritățile locale.
• În Europa, veniturile totale pe care le încasează primăriile, taxe, impozite pe proprietate, le acoperă în general toatel cheltuielile. În România, toate veniturile autorităților locale acoperă doar un sfert din cheltuielile de personal. Administrația noastră nu-și poate plăti nici cheltuielile de personal.
• Persoanele cu dizabilități din România beneficiază de scutirea la plata CASS. Singura categorie care azi nu mai plătește CASS sunt persoanele cu dizabilități. În afară de pensionarii care au pensii mai mici de 600 de euro, sub 3.000 de lei.
• Datorită numărului foarte mare, de 957.000 de persoane în această situație, ne-a dus la un efect în care o bună parte, aproape 10% din fondul imobiliar din România nu plătea impozite pe proprietate. Nu se plătea impozit de proprietate pe mașini.
• Trebuie gândit dacă ar trebui să venim cu măsuri compensatorii anul acesta, sau anul viitor. ele trebuie să se limiteze la o locuință de o anumită suprafață, sau la o mașină de o anumită capacitate cilindrică.
• Dacă ai un Jeep, dacă ai foarte multe proprietăți, impozitul pe proprietate, indiferent cine proprietarul, este contribuția ta ca persoană, la ceea ce înseamnă utilitățile pe care ți le aduce primăria.

• Bolojan, despre nemulțumirile legate de creșterile de taxe: Creșterea de taxe și de TVA nu au fost dublate de măsuri compensatorii, de corectare a nedreptăților, de exemplu, corectarea pensiilor magistraților, alte elemente pe care românii le percep ca nedreptăți, a făcut să apară acest sentiment de oboseală, de percepție că nu toată lumea e pusă să achite nota de plată a ceea ce s-a întâmplat. Există posibilitatea ca acest sentiment să se fi consolidat.
• În astfel de perioade, când iei măsuri de ajustare și corectezi deficite, dacă mutăm în cheltuielile unei familii: ani de zile ai cheltuit mai mult decât ți-au putut permite. Ai luat credite de la bancă, ai cheltuit banii, uneori cu folos, alteori nu, dar pentru că nu ți-ai plătit creditele, pentru că ai luat împrumuturi de la mai mulți, nimeni nu te mai finanțează. Într-o astfel de situație suntem și noi.
• Cu cât aceste măsuri se lungesc, cu atât nemulțumirea crește. Oamenii nu mai au răbdare
• Despre „limita suportabilității” despre care Kelemen Hunor a spus că a fost atinsă la nivel local. Unul din lucurile pe care a trebuit să le facem la sfârșitul anului trecut a fost majorarea impozitelor pe proprietate. Pe de o parte, aveam un angajament al României că vom aduce impozitele pe proprietate la un nivel care să reflecte prețul de piață al locuințelor. Era un angajament de ani de zile pe care l-am tot amânat.
• Al doilea lucru Aceste venituri sunt ale autorităților locale și, nemaiputând să le transferăm la fel de mulți bani ca anii trecuți, pentru a-și finaliza lucrările de investiții începute, trebuie să-și genereze mai multe venituri.
• Nimeni nu vrea să plătească taxe de parcare în plus, de telefonie, impozite pe proprietate, nimeni nu vrea să plătească aceste lucruri.
• Aici s-au întâmplat câteva lucruri. Unele sunt din culpa guvernului, a modului în care a fost adoptată legislația, unele sunt din culpa primăriilor care au pus în practică aceste măsuri. De exemplu: am anulat foarte multe excepții: una dintre erorile noastre e că am creat foarte multe excepții, o bună parte din cetățenii noștri nu plăteau taxe și impozite locale.
• Avem 950 de mii de persoane cu dizabilități care nu plăteau impozite de niciun fel, nici pe proprietăți, nici pe case nici pe mașini. Aveam scutiri, reduceri, de exemplu, locuiau într-un imobili cu o vechime de 100 de ani, în multe zone vechi ale orașelor noastre, dacă nu ți-ai reabilitat locuința ai un discount de 50% pe impozitul pe proprietate. Deși, în termeni reali, cea mai mare parte a celor care locuiesc într-o casă veche, totuși, au reabilitat-o, nimeni nu stă într-o casă 100 de ani fără să fi făcut ceva. Dacă ai făcut asta, trebuia să nu mai beneficiezi de acest discount. Când au fost majorate impozitele pe proprietate, în cazul acestora, creșterea de impozit nu a fost doar de 70%, ci mai mare. Sunt câteva zone în special cei care locuiesc în imobile vechi 50-100 de ani, zone istorice, acolo impactul a fost mult mai mare, s-a suprapus o majorare de impozit cu o scutire de facilitate.

Premierul Bolojan a spus că România nu mai putea merge cu nivelul de impozitare de până acum și că unele excepții la taxe sunt „din culpa primăriilor”.

„Am creat excepții: mulți nu plăteau taxe și impozite locale, erau persoane cu dizabilități, tot felul de scutiri și de reduceri

„Am anulat foarte multe excepții, o bună parte dintre cetățeni nu plăteau impozite”.

„Suntem țara cu cele mai mari transferuri de la bugetul de stat către autoritățile locale. Aproape jumătate din investiții le facem cu autoritățile locale, dar nu pe banii lor, ci pe banii de la guvern, sau fonduri. Nu e o situație bună”.

Hubert Thuma, considerat principalul adversar al prim-ministrului Ilie Bolojan din interiorul PNL, a spus că fostul candidat liberal la alegerile prezidențiale din 2025, Crin Antonescu, „a fost trădat”.

„Crin Antonescu a fost trădat, dar este evident și am să vă dau și două aspecte din campania domnului Crin Antonescu. În primul rând, aduceți-vă aminte. Crin Antonescu era candidatul Partidului Național Liberal, era candidatul Alianței. Cu toate acestea, în spațiul public era întreținută ideea că nu va candida Crin Antonescu la Președinția României. Candidatul PNL la Președinția României va fi Ilie Bolojan. Nu l-am văzut niciodată pe Ilie Bolojan să iasă să dezmintă acest lucru”, a spus Thuma.

În plus, Thuma, care este președintele liberal al CJ Ilfov, l-a acuzat pe Bolojan că „USR-izează PNL-ul” și că favorizează oameni din USR și REPER, în dauna celor din propriul partid.

„Ce se întâmplă acum în PNL, ce m-a deranjat pe mine acum este faptul că și eu și ceilalți colegi care nu avem aceeași opinie ca prim-ministrul României suntem atacați. Suntem atacați, stigmatizați, etichetați ca fiind pesediști mascați, nereformiști, dar aș vrea să-i aduc aminte domnului prim-ministru că nici domnia sa nu a fost niciodată în consens cu președinții partidului sau cu președintele României”, a spus Huber Thuma.

„Îi reproșez lui Ilie Bolojan o anumită încercare de USR-izare a partidului și acest lucru e evident. Uitați-vă la funcțiile ministeriale. În afară de un ministru liberal, ceilalți trei nu fac parte din PNL. Uitați-vă la cabinetul lui din Piața Victoriei, sunt mai mulți cei de la USR și REPER la cabinetului premierului decât de la PNL, deci este o USR-izare a partidului”, a adăugat Hubert Thuma, duminică, la Antena 3 CNN.

De asemenea, Hubert Thuma a mai spus că „nu vrea nimeni să îl mute din funcția de premier, nici din cea de președinte PNL” pe Ilie Bolojan. Astfel, el a subliniat că nu e liderul pucișitilor din PNL și nici un „pesedist mascat”. „Sunt un liberal autentic”, a spus Huber Thuma, subliniind faptul că „pentru a fi liderul puciștilor ar însemna că a existat un puci, ceea ce nu este adevărat”.