Premierul demis al României, Ilie Bolojan, a anunțat convocarea unor sesiuni parlamentare extrodinare la jumătatea lunii, pentru dezbaterea și votarea a „șase proiecte principale și încă trei proiecte secundare”, pentru a putea absorbi banii din PNRR aferenți fiecăruia. El a subliniat că fiecare proiect valorează „cel puțin 770 de milioane de euro, iar cea mai mare valoare este de 970 de milioane de euro”. „Dacă aceste șase proiecte nu sunt adoptate, este vorba despre o sumă de peste 4 miliarde de euro pe care România nu o va putea absorbi”, a spus el, joi. Printre proiectele vizate se află și legea salarizării.
„Principala activitate din următoarea săptămână, discutată și astăzi în ședința de Guvern, este legată de finalizarea proiectelor de lege care trebuie incluse pe agenda Parlamentului și adoptate, pentru ca România să poată încasa sumele aferente PNRR.
Am inventariat proiectele. Sunt șase proiecte principale și încă trei proiecte secundare, pe care ne propunem să le finalizăm până săptămâna viitoare. Asta înseamnă că vor fi încheiate discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene pe fiecare domeniu, astfel încât toate proiectele trimise în dezbatere să aibă aviz.
Vom informa grupurile parlamentare și liderii de partide, astfel încât să aibă acces la proiecte din timp pentru a le studia. Le vom depune la ambele Camere, astfel încât să intre în ordinea corespunzătoare de dezbatere, iar eu voi solicita conducerii Camerelor convocarea unor sesiuni extraordinare în a doua jumătate a lunii iulie pentru dezbaterea acestora.
Aceste proiecte sunt importante, deoarece fiecare are o valoare de cel puțin 770 de milioane de euro, iar cea mai mare valoare este de 970 de milioane de euro”, a spus Ilie Bolojan.
Astfel, el a enumerat care sunt cele șase proiecte principale.
„Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice: Aspectul principal negociat cu reprezentanții Comisiei Europene este ca acest proiect, odată aprobat, să crească anvelopa salarială cu o valoare care să păstreze actuala pondere a cheltuielilor de personal la nivelul actual, respectiv maximum 8,1% din PIB. În condițiile unei majorări maxime, trebuie identificate alte soluții pentru reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor la bugetul de stat.
În ceea ce privește grilele și negocierile cu reprezentanții sectorului public, discuțiile au avut loc, iar Ministerul Muncii trebuie să integreze aceste concluzii. Comisia Europeană este interesată în special de anvelopa salarială. Săptămâna viitoare ar trebui să avem discuțiile încheiate și să putem trimite proiectul pentru studiu înainte de dezbatere.
Actele normative privind integritatea și regimul incompatibilităților: Proiectul a fost finalizat de Ministerul Justiției și Agenția Națională de Integritate (ANI). În prezent, este transmis partidelor și liderilor de grup pentru consultare. Săptămâna viitoare va avea loc încă o discuție cu reprezentanții Comisiei Europene.
Proiectul bonus-malus: Vizează recompensarea performanței ANAF în vederea consolidării colectării veniturilor și combaterii evaziunii fiscale. Proiectul a fost prezentat Comisiei Europene și urmează să primim un punct de vedere. O primă formă este deja în Parlament.
Propunerea de modificare a Codului administrativ: Conține reglementări privind cariera funcționarilor publici, concursurile și modalitatea de promovare, astfel încât să ne asigurăm că procedurile sunt corecte și că oamenii profesioniști sunt promovați. Urmează să fie promovată și propunerea.
Codul urbanismului: Se află în Comisia de administrație a Camerei Deputaților încă de la sfârșitul anului trecut. Sunt necesare în continuare discuții atât pe articolele generale, cât și pe cele privind incidentele din municipiul București și relația dintre Primăria Capitalei și primăriile de sector, având în vedere referendumul care a fost votat. Discuțiile ar trebui finalizate săptămâna viitoare, astfel încât să avem un proiect clarificat pe articole.
Decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire: Proiectul a fost discutat în Senat, unde au lipsit trei voturi pentru adoptare. Va fi redepus la Camera Deputaților și vom încerca, prin reprezentanții Ministerului Energiei și ai Ministerului Mediului, să comunicăm cu reprezentanții grupurilor parlamentare pentru clarificarea tuturor aspectelor”, a explicat Bolojan.
România poate pierde 4 miliarde de euro
Premierul demis al României a subliniat importanța ultimelor două proiecte, dar și pericolul pe care România încearcă să-l evite: pierderea a peste 4 miliarde de euro.
„Mai sunt trei proiecte secundare, fiecare având o valoare importantă. Ultimele două proiecte principale au, de exemplu, o valoare efectivă de 972 de milioane de euro fiecare. Dacă aceste șase proiecte nu sunt adoptate, este vorba despre o sumă de peste 4 miliarde de euro pe care România nu o va putea absorbi.
Mai există un proiect privind Ordonanța de Urgență referitoare la măsurile de decarbonizare. A fost introdus un amendament care nu trebuie votat, deoarece, dacă va fi adoptat, ar anula întregul jalon privind decarbonizarea, iar sumele pierdute ar fi foarte mari.
De asemenea, mai sunt proiectul privind transpunerea directivei referitoare la organizarea pieței energetice și proiectul care închide PNRR, privind cadrul juridic pentru închiderea programului. Acesta este proiectul final, care nu are o valoare financiară, dar este necesar pentru stabilirea condițiilor de închidere a programului până la sfârșitul lunii august”, a adăugat el.
Ştiri video recomandate
