Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, i-a provocat pe ruși să vină să verifice seria componentelor dronei care s-a prăbușit la Galați, în condițiile în care dinspre Federația Rusă persistă „narativul” potrivit căruia aceasta nu le-ar aparține, notează Agerpres.
„Fără niciun fel de dubiu (...), având în vedere rezultatul expertizei care tocmai s-a încheiat, această este o dronă de fabricaţie rusească. Dacă există voci în Federaţia Rusă care, şi după aceste date, încearcă să spună că nu este a lor, eu îi invit să vină să-şi ia seria componentelor şi să-şi găsească fabrica în care a fost produsă această dronă în Rusia. Cât timp este o dronă cu încărcătură explozivă, este în responsabilitatea celor care o lansează să se ocupe de traiectoria ei, astfel încât să nu intre în spaţiul aerian unde, conform tratatelor internaţionale, este interzis a intra”, a declarat Miruță, duminică, la Digi24.
Ministrul a precizat că drona transporta aproximativ 30 de kilograme de trinitrotoluen, încărcătură care a explodat la impact, și a insistat asupra responsabilității Federației Ruse pentru incident.
„Nu există scuză din partea Federaţiei Ruse cu privire la motivul pentru care o dronă rusească, cu aproximativ 30 de kilograme de trinitrotoluen, substanţă explozivă, a venit într-un spaţiu aerian în care nu a avut voie şi a produs explozia”, a subliniat acesta.
Miruță nu a confirmat dacă drona a fost sau nu direcționată intenționat către România – după ce președintele Nicușor Dan susținuse că aceasta a fost deviată de apărarea ucraineană și a pătruns astfel în spațiul aerian românesc.
„Pe radarele noastre, vedem traseul acestei drone. Că ea a fost direcţionată intenţionat, că şi-a pierdut comunicaţia, e o chestiune pe care noi n-avem de unde să o ştim. (...) Armata Română nu îl contrazice pe preşedintele României, Armata Română spune doar că, în conformitate cu tratatele internaţionale, că a fost deviată, că n-a fost deviată, este responsabilitatea Rusiei ca o dronă lansată din Rusia să nu ajungă în România”, a adăugat ministrul.
Probabil va urma și „o expertiză balistică”, a arătat el: „Probabil, Serviciul Român de Informaţii sau cine s-a ocupat de bucata asta are astfel de informaţii”.
Ministrul a menționat că multe dintre dronele căzute pe teritoriul României prezentau urme de gloanțe, ceea ce s-ar putea confirma și în acest caz.
„Sunt foarte multe drone dintre cele care au căzut în România care sunt cu urme de gloanţe la expertiza care a fost făcută. Este posibil ca şi aceasta să aibă urme de gloanţe. Datele pe care le-am primit (la Ministerul Apărării - n.r.) sunt cu privire la componenţă şi sursă”, a spus el.
În opinia sa, dezbaterea privind motivul pentru care drona și-a schimbat direcția „este o fentă în spaţiul public, este o încercare de dezbatere a unui subiect care are mult mai puţină importanţă”.
Miruță a explicat că Articolul 4 din Tratatul NATO se referă la consultări între state, etapă în care România se află deja din luna februarie.
Referitor la sistemele de apărare, el a precizat că țara nu le-a solicitat înainte de a-și fi îndeplinit propriile obligații: „Nu avem suficiente sisteme de apărare, nu am cerut până nu am demonstrat că ne facem treaba în România, şi anume că am comandat astfel de sisteme de apărare”. România a cerut temporar astfel de sisteme în februarie, a adăugat el.
Ministrul a explicat că sistemele temporare nu au sosit deoarece celelalte țări care își mută capabilitățile au de parcurs proceduri parlamentare, dar și pentru că „nu se mută sisteme de apărare antiaeriană cum se cumpără pâine”.
Declarațiile vin după ce președintele Nicușor Dan afirmase, într-un interviu acordat sâmbătă postului BBC, că nu există dubii că drona care a lovit blocul din Galați este una rusească, de tip GERAN2, și că aceasta a ajuns pe teritoriul românesc în urma unui incident legat de un atac asupra portului ucrainean Reni, în zona Dunării.
Șeful statului a precizat că drona făcea parte dintr-un atac mai amplu.
„Îi cunoaştem traiectoria de zbor. De fapt, aceasta făcea parte dintr-un roi de 43 de drone care au atacat portul Reni”, subliniind că una dintre acestea a fost deviată de apărarea ucraineană și a pătruns ulterior în spațiul aerian românesc.