Cum explică CCR că tăierea pensiilor magistraților e constituțională: Curtea „nu are competența” de a stabili cuantumul unei pensii

Curtea de Apel București (CAB) a reacționat miercuri după decizia CCR. CAB spune că decizia de constituționalitate „semnifică un regres în statutul de independenţă”.

„Curtea de Apel Bucureşti a luat act cu îngrijorare de decizia Curții Constituționale privind conformitatea Proiectului de lege în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților cu Constituţia, aceasta semnificând un regres în statutul de independenţă. În acest context, salutăm şi susținem poziția exprimată public de Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenței justiției, reafirmând ataşamentul față de valorile europene şi principiile statului de drept.

Intervenţia intempestivă a acestei legi, în lipsa unei dezbateri reale şi cu ignorarea realităților sistemului judiciar, va genera grave dezechilibre în activitatea puterii judecătoreşti. În esenţă, ignorând complet realitățile din instanțele judecătoreşti din perspectiva încărcăturii, a complexității, a deficitului major de resurse umane, puterea executivă a ales reconfigurarea arhitecturii constituţionale prin ruperea echilibrului între puterile statului, singurul mecanism ce acţiona ca un filtru în fața excesului de putere. 

În ciuda avertismentelor, şi acest act normativ va avea consecințe dramatice asupra funcționării sistemului judiciar prin depopulare, actul de justiţie fiind afectat din perspectiva calității, dar şi termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor. Într-un dezechilibru major între nevoi şi resurse, judecătorii Curții de Apel Bucureşti şi ai instanţelor din circumscripție, gestionează de ani 1/3 din volumul de activitate național, indicatorii de eficienţă şi eficacitate dovedind eforturile depuse de întregul colectiv, judecători şi grefieri, pentru realizarea actului de justiţie.

În acest context, gestionarea eficientă a activității judiciare, reclamă măsuri de redimensionare muncii prin normare, astfel încât volumul de muncă să fie similar mediei europene; România înregistrează un număr evadruplu de cauze faţță de media europeană a dosarelor nou-intrate (8,42 faţă de media europeană de 2,20). Intervenţia abruptă a unor modificări de substanță în ceea ce priveşte statutul judecătorilor, reclamă responsabilitatea şi coeziunea puterii judecătoreşti ca ultim mecanism de respectare independenței justiției, garanție a unui stat democratic”, a transmis CAB.

Consiliul Superior al Magistraturii transmite printr-un comunicat de presă că a luat act de decizia Curţii Constituţionale a României privind reforma pensiilor speciale. Magistrații atrag atenția că legea care va crește vârsta de pensionare va duce la plecări masive din sistem:

“Acest nou cadru legislativ va produce efecte grave asupra funcţionării sistemului judiciar. Creşterea din nou a vârstei de pensionare a magistraţilor şi eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului.

Deficitul mare de magistraţi, numărul de patru ori mai mare decât media europeană al dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor şi imposibilitatea de recrutare de personal au fost în mod constant aduse în atenția publică, fiind ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului.

În raport de consecinţele directe asupra protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi a soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, Consiliul este obligat să identifice măsuri optime de normare a activităţii pentru a evita ca justiţia din România să intre într-un colaps sistemic inevitabil. O justiție de calitate nu poate fi imaginată decât în condițiile atingerii standardelor europene în materia volumului de cauze și ale efortului uman pentru soluționarea acestora”, arată CSM.

Potrivit magistraților, noua reglementare impune reanalizarea regimului incompatibilităților și interdicțiilor pentru procurori și judecători, precizând că acesta este unul dintre cele mai restrictive din întreaga Uniune Europeană.

“Eliminarea pensiilor de serviciu transformă statutul magistraților într-o aparentă garanție a independenței acestora, nesusținută de realitate.

Totodată, Consiliul apreciază că ar fi fost esenţială analiza Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la respectarea garanţiei de independenţă a justiţiei prin noul proiect de lege, însă această posibilitate există în continuare și poate fi valorificată în situaţii individuale cu care instanţele judecătoreşti vor fi învestite”.

Curtea Constituțională „nu are competența” de a stabili cuantumului unei pensii de serviciu, a precizat CCR într-un comunicat de presă emis miercuri, după decizia potrivit căreia legea care taie pensiile magistraților a fost declarată constituțională.

„Cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia”, se arată în comunicatul CCR

Totodată, judecătorii CCR au precizat că „eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional nu încalcă Constituția”.

Curtea Constituțională a stabilit că guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea asupra legii privind pensiile magistraților cu respectarea articolului 114 din Constituție, „întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii”.

„Dispozițiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu și nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr.467/2023”, se arată în comunicatul CCR.

De asemenea, Curtea Constituțională a precizat că „reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență”.

Șefa ICCJ, Lia Savonea, a transmis pentru Antena 3 CNN că decizia CCR privind pensiile speciale este o “ încercare de a slăbi independența Justiției”.

Ea a precizat că în urma deciziei judecătorilor CCR va sesiza instituțiile europene competente: “Suntem în fața unei presiuni fără precedent asupra independenței justiției. Încercare de a o slăbi este profund îngrijorătoare și necesită reacții pe măsură”.

Vezi aici continuarea

Șefa ICCJ, Lia Savonea, a transmis pentru Antena 3 CNN că decizia CCR privind pensiile speciale este o “ încercare de a slăbi independența Justiției”.

Ea a precizat că în urma deciziei judecătorilor CCR va sesiza instituțiile europene competente: “Suntem în fața unei presiuni fără precedent asupra independenței justiției. Încercare de a o slăbi este profund îngrijorătoare și necesită reacții pe măsură”.

Vezi aici continuarea

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a transmis că, după decizia CCR, va avea în următoarele ore discuţii cu oficialii europeni și va cere Comisiei Europene reanalizarea cererii de plată 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

"S-a făcut dreptate: CCR a declarat constituţională tăierea pensiilor speciale ale magistraţilor.(...) Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost respinsă de Curtea Constituţională cu 6 voturi din 9. E o schimbare majoră într-unul dintre cele mai sensibile capitole de reformă şi un moment de cotitură în discuţia despre echitate şi sustenabilitate în sistemul de pensii din România. În orele următoare voi avea discuţii cu oficialii europeni cu privire la această evoluţie a aprobării legii de către CCR. Odată cu promulgarea din partea preşedintelui Nicuşor Dan, vom putea în sfârşit demonstra îndeplinirea reformei asumate de România în cadrul PNRR. Urmează apoi transmiterea oficială către Comisia Europeană a acestei dovezi, pentru care vom cere reanalizarea a cererii de plată nr. 3. Chiar şi în contextul întârzierii regretabile de peste două luni după termenul-limită de 28 noiembrie, voi depune toate eforturile diplomatice, formale şi informale, pentru a încerca să salvăm situaţia jalonului pensiilor speciale şi cele 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Acesta a subliniat că, "pentru prima dată în istorie", Guvernul condus de Ilie Bolojan a reuşit tăierea pensiilor speciale şi a menţionat principalele prevederi ale actului normativ: vârsta de pensionare creşte treptat până la 65 de ani, pe o perioadă de tranziţie de 15 ani; pensia va fi, în principiu, 55% din media indemnizaţiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizaţie netă; pensionare anticipată este posibilă doar cu minimum 35 de ani vechime şi cu o penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani.

„Prim-ministrul Ilie Bolojan salută decizia Curții Constituționale în privința pensiilor ocupaționale ale magistraților. Ea confirmă corectitudinea demersului Guvernului României. Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistență de societatea românească și reușim un pas mare spre echitate. Totodată, din acest moment vom face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”, transmite Guvernul.

Cei șase judecători CCR care au votat pentru tăierea pensiilor magistraților sunt Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Dacian Dragoș, Mihaela Ciochină, Csaba Asztalos și Mihai Busuioc. 

Împotriva proiectului au votat judecătorii Gheorghe Stan, Gabriel Licu și Cristian Deliorga.

Potrivit surselor Antena 3 CNN, legea pensiilor speciale este constituțională. Astfel, pensiile magistraților pot fi tăiate.

Decizia a fost luată cu o majoritate de 6 la 3, după ce în ultimul moment judecătorul Mihai Busuioc și-a schimbat votul. Împotriva proiectului au votat judecătorii Stan, Licu și Deliorga.

Potrivit legii adoptate anul trecut prin asumarea răspunderii, vârsta de pensionare crește la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.

Măsurile nu se vor aplica retroactiv, ci pentru magistrații care vor ieși la pensie după promulgarea legii.

Ședința de la Curtea Constituțională s-a terminat.

Fostul ministru al Justiției Tudorel Toader, care a fost și judecător constituțional, a declarat, miercuri, la Antena 3 CNN că judecătorii Curții Constituționale s-ar putea pronunța, în ședința programată, și asupra cererii transmise de Instanța supremă privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). El susține că o astfel de verificare a CJUE ar putea dura câteva luni.

Tudorel Toader a mai comentat și declarația președintelui Nicușor Dan, potrivit căreia „e neplăcut că a existat această tergiversare” în privința reformei pensiilor magistraților.

„Domnul președinte spunea că în precedent Curtea a mai examinat legea cu mici modificări. Adevărat este, dar în precedent, adică la prima decizie, Curtea s-a pronunțat pe probleme de forma de neconstituționalitate extrinseci, știm noi, cu avizul acela. 

Acum, dacă vreți, decizia de astăzi, putem să o citim și într-o altă cheie. Suntem în controlul a priori înainte ca legea să intre în vigoare.

Când suntem în controlul a priori, în caz de admitere a obiecției de neconstituționalitate, ce face Curtea? Preîntâmpină intrarea în vigoare a unei legi necondiționate. Ce face Curtea de Justiție a Uniunii Europene dacă i se pune o întrebare preliminară privind o lege în controlul a priori? 

Preîntâmpină intrarea în vigoare a unei legi contrara standardelor europene. Aici este cheia”, a explicat Tudorel Toader.

Ședința de la Curtea Constituțională începe la ora 11:30.

CSM transmite, în ziua în care CCR este așteptată să ia o decizie privind reforma pensiilor magistraților, că numărul de dosare aflate pe rolul instanțelor din România a atins un nivel fără precedent, cu efecte directe asupra calității actului de justiție.

În materia civilă și comercială, aproximativ 90% din cauzele aflate pe rolul instanțelor, România a raportat în 2024 un număr de 769.823 de dosare în curs de soluționare (pending) în primă instanță, față de 563.035 în 2023.

Media europeană a fost de 358.277 de dosare în 2024, comparativ cu 347.488 în 2023.

Raportat la populație, România a ajuns la 4 cauze în curs de soluționare la 100 de locuitori în 2024, peste dublul mediei europene (1,75). În 2023, coeficientul era de 2,95 la 100 de locuitori, la o medie europeană de 1,56.

Și numărul dosarelor nou-intrate în primă instanță rămâne semnificativ peste nivelul european. România a raportat în 2024 1.602.689 de dosare nou înregistrate în civil și comercial, în timp ce media europeană a fost de 418.544. Astfel, totalul dosarelor nou-intrate și aflate în curs de soluționare în 2024 a ajuns la 2.372.512, transmite CSM.

Proiectul privind reforma pensiilor magistraţilor ajunge din nou miercuri pe agenda judecătorilor de la Curtea Constituţională a României (CCR).

CCR urmează să dezbată sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor. Decizia asupra proiectului a fost amânată până acum de cinci ori, potrivit Agerpres.

De asemenea. Judecătorii CCR s-ar putea pronunţa şi asupra cererii primite de la Instanţa supremă prin care se solicită sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară în legătură cu proiectul Guvernului de modificare a pensiilor speciale ale magistraţilor.

La şedinţa CCR din 16 ianuarie, toţi cei nouă judecători constituţionali au fost prezenţi, însă luarea unei decizii a fost amânată pentru a putea fi studiate mai multe documente, printre care şi o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de Instanţa supremă cu o zi înainte.

Anterior, două şedinţe nu s-au putut desfăşura deoarece patru dintre cei nouă judecători nu s-au prezentat. Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc, propuşi de PSD la CCR, au invocat mai multe motive printre care faptul că au fost chemaţi la serviciu în zile nelucrătoare, iar şedinţele au fost programate prea repede.

Instanţa supremă anunţa pe 15 ianuarie că a realizat o expertiză cu ajutorul unui expert contabil care ar arăta că prin aplicarea proiectului Guvernului pensia de serviciu a magistraţilor va fi mai mică decât cea calculată pe bază pe contributivitate, iar documentul a fost trimis judecătorilor CCR.

Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor adoptat de Guvern prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.

Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat în intervalul de timp prevăzut de lege aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.