Fostul campion olimpic și primul britanic care a câștigat Turul Franței, Bradley Wiggins, a vorbit deschis, într-un interviu acordat publicației The Times, despre dependența sa de droguri, prăbușirea financiară și drumul spre recuperare. Cu puțin timp înainte de lansarea noii sale cărți, „The Chain”, care spune povestea completă a vieții sale, Wiggins spune că, în sfârșit, începe să „vadă lumina”, potrivit Inside The Games, relatează Agerpres.
De la glorie la decădere
Cândva posesor al unei averi de peste 15 milioane de euro, Wiggins ajunsese să doarmă pe o bancă din parc. Trecutul său zbuciumat aproape s-a încheiat tragic, iar acum, la 45 de ani, el privește înapoi fără menajamente.
„Fiul meu a crezut că mă va găsi mort într-o dimineaţă, eram sub efectul drogurilor mare parte din timp”, a mărturisit el.
Fostul campion s-a descris pe sine ca un „dependent funcțional”, recunoscând că, în acea perioadă, familia sa a fost martoră la propria lui autodistrugere.
O carieră legendară
Bradley Wiggins a fost considerat un fenomen al ciclismului încă de la începutul carierei. Experții îl vedeau drept un viitor câștigător al Turului Franței – și au avut dreptate. A cucerit Turul Franței și Turul Spaniei, devenind un model pentru generația care i-a urmat, inclusiv pentru Chris Froome.
Pe lângă succesul în cursele de șosea, Wiggins a strălucit și pe velodrom, adunând opt medalii olimpice, dintre care una de aur la proba de contratimp la Jocurile Olimpice din 2012.
Dar gloria s-a stins brusc după retragerea sa din 2016.
Faliment, izolare și dependență
După ce și-a pierdut contractele și a vândut drepturile pentru brandul său personal, Wiggins a ajuns îngropat în datorii de milioane de lire. În 2024, a fost declarat falit, recunoscând că, în crizele de furie și disperare, și-a distrus trofeele chiar în fața copiilor săi – inclusiv premiul de Personalitatea Anului 2012 și insigna de cavaler primită pentru merite sportive.
„Am fost drogat mare parte din timp”, a spus acesta în interviu, evocând perioada întunecată care a urmat retragerii.
El a povestit cum s-a închis timp de două săptămâni într-o cameră de hotel, fără contact cu exteriorul: „Cred că luam în jur de 120 de grame de cocaină, nu ştiu cum nu am murit. Urăsc să mă gândesc la acest lucru”.
„Nu voiam să ies afară. Nu voiam să văd pe nimeni. Viaţa mea se deteriora”, a adăugat el.
Prietenia neașteptată cu Lance Armstrong
În perioada de decădere, Lance Armstrong, fostul său rival, a fost printre puținii care i-au întins o mână de ajutor.
„Lance a fost foarte bun cu mine. Oamenii vor doar să audă lucrurile negative, deci ei nu vor să audă lucruri ca acesta. Totuşi, poţi doar să judeci pe cineva despre cum te tratează pe tine, iar Lance a fost o inspiraţie şi o sursă constantă de susţinere”, a spus Wiggins pentru The Times.
Armstrong chiar i-a propus să-l ducă acasă și să-i plătească tratamentul de recuperare. Wiggins recunoaște că se simte „îndatorat” pentru acest sprijin.
Într-o mărturisire șocantă, britanicul a spus că, la apogeul carierei sale, a consumat cocaină chiar de pe medalia olimpică de aur: „Sute de mii de oameni mă ovaţionau şi se uitau la mine la TV, iar eu eram în dulap trăgând cocaină de pe medalia de aur şi eram sarcastic cu propria mea reuşită”.
Drumul spre redresare
După ani de luptă, Wiggins afirmă că și-a recăpătat echilibrul. Are din nou o casă, un stil de viață disciplinat, o dietă strictă și un regim de antrenament apropiat de cel din perioada sa de vârf.
Primește în continuare tratament medical, dar spune că cel mai întunecat capitol al vieții sale a rămas în urmă.
„Acum încep să văd lumina”, a mărturisit Wiggins, sugerând că a găsit, în sfârșit, liniștea pe care faima și banii nu i le-au putut oferi niciodată.
Ştiri video recomandate
