Uniunea Europeană rămâne divizată în privința impunerii de sancțiuni Israelului, în ciuda faptului că unele state membre critică dur situația disperată din Gaza și violențele coloniștilor israelieni împotriva palestinienilor din Cisiordania. Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a declarat că propunerile pentru o suspendare parțială a acordului de asociere UE-Israel rămân „pe masă”, dar necesită o schimbare de poziție a statelor membre pentru a putea intra în vigoare, scrie The Guardian.
Vorbind după reuniunea de marți a miniștrilor de externe, ea a declarat jurnaliștilor: „Nu am văzut acest lucru astăzi, dar aceste discuții vor continua”.
Kallas a respins criticile conform cărora abordarea blocului față de Israel ar sugera un dublu standard - o acuzație lansată de unii oficiali din interiorul UE - exprimându-și totodată îndoieli cu privire la impactul real al sancțiunilor.
„O suspendare a acordului de asociere va opri oare expansiunea [coloniștilor israelieni] în Cisiordania? Știți bine că, probabil, nici acest lucru nu este adevărat”, a spus aceasta.
Separat, ea a menționat că UE va extinde restricțiile impuse Iranului prin adoptarea unor noi sancțiuni împotriva celor implicați în limitarea libertății de navigație prin strâmtoarea Ormuz. UE își propune să adopte aceste sancțiuni în luna mai, a adăugat ea.
Presiuni din partea Spaniei, Irlandei și Sloveniei
În cadrul reuniunii de marți, Irlanda, Spania și Slovenia au presat-o pe Kallas să redeschidă dosarul suspendării parțiale a acordului cu Israelul, o măsură propusă toamna trecută, dar care nu a întrunit niciodată sprijinul majorității.
Cele trei țări, susținători istorici ai drepturilor palestinienilor, i-au trimis o scrisoare lui Kallas săptămâna trecută, descriind condițiile „insuportabile” din Gaza, încălcările continue ale încetării focului și intrarea insuficientă a ajutoarelor umanitare, precum și escaladarea violenței împotriva palestinienilor din Cisiordania.
Jose Manuel Albares, ministrul spaniol de externe, a declarat marți: „Atât timp cât Israelul continuă pe calea acestui război permanent și perpetuu, nu vom putea să ne gestionăm relațiile în același mod”.
Premierul spaniol, Pedro Sanchez - unul dintre cei mai vocali critici europeni ai războiului din Gaza - a cerut UE weekend-ul trecut să pună capăt acordului de asociere cu Israelul.
Maxime Prevot, ministrul belgian de externe, a adăugat: „Era clar că trebuie să ridicăm vocea în privința sancțiunilor”, referindu-se la violențele coloniștilor din Cisiordania care au atins „niveluri fără precedent”, precum și la votul parlamentului israelian pentru pedeapsa cu moartea. „Există clar atacuri grave la adresa principiilor, drepturilor și valorilor UE care guvernează acest acord”, a spus el, făcând referire la articolul 2 din pactul UE-Israel.
Kathleen Van Brempt, vicepreședintă belgiană a Parlamentului European, a declarat că UE își subminează credibilitatea ca apărător al drepturilor omului. „Eșecul Comisiei Europene și al statelor membre de a acționa conform dreptului internațional și propriilor valori face ca Europa să devină complice la crimele de război și crimele împotriva umanității comise de Israel”, a declarat ea.
Germania, pe de altă parte, a considerat că propunerea de suspendare a acordului este inadecvată. Johann Wadephul, ministrul de externe, a declarat: „Trebuie să vorbim cu Israelul despre problemele critice. Acest lucru trebuie făcut printr-un dialog critic și constructiv”.
Din punct de vedere tehnic, acordul de asociere are nevoie de unanimitatea celor 27 de state membre pentru a fi revocat complet, însă o suspendare parțială necesită doar o majoritate calificată (15 state reprezentând 65% din populația UE). Ar fi necesar ca fie Germania, fie Italia să își schimbe poziția pentru ca acest lucru să fie posibil.
Critici dure de la organizațiile internaționale
Într-o critică tăioasă, Amnesty International a acuzat UE de „un eșec moral” care demonstrează „un dispreț nerușinat față de viețile civililor”. Organizația s-a numărat printre cele 70 de grupuri care au cerut suspendarea acordului săptămâna trecută, alături de peste un milion de cetățeni și aproape 400 de diplomați UE de rang înalt care au semnat petiții similare.
În paralel, Franța și Suedia au îndemnat Comisia Europeană să „analizeze urgent” impunerea de tarife pentru produsele din coloniile ilegale din Cisiordania. Comisia a precizat anterior că doar produsele originare din Israelul propriu-zis (granițele de dinainte de 1967) beneficiază de tratament comercial preferențial.
Espen Barth Eide, ministrul norvegian de externe, a subliniat că una dintre marile probleme este invadarea Palestinei de către coloniști violenți, „uneori tolerați sau chiar sprijiniți de guvernul israelian și de armată”. Norvegia, deși nu este membră UE, a jucat un rol istoric de mediator și a fost printre primele țări care au recunoscut recent statalitatea Palestinei.
Ministrul a cerut, de asemenea, Israelului să elibereze veniturile din taxe și vămi cuvenite Autorității Palestiniene, blocate de Israel din mai 2025. Această blocadă financiară a lăsat Autoritatea în imposibilitatea de a plăti profesorii, medicii și polițiștii. „Nu cerem Israelului nimic în plus. Cerem doar să facă ceea ce este deja obligat legal să facă. Aceasta este cerința noastră numărul unu și trebuie să se întâmple imediat”, a spus el.
Reacția Israelului
Guvernul israelian a ripostat dur la adresa criticilor din UE, acuzându-l în special pe Pedro Sanchez de ipocrizie.
Gideon Sa’ar, ministrul israelian de externe, a declarat că guvernul spaniol a primit mulțumiri „din partea regimului brutal al Iranului” și că acesta s-a „dedicat răspândirii antisemitismului”. El a postat pe platforma X o fotografie cu chipul lui Sanchez pe o rachetă iraniană, ca formă de protest față de criticile premierului spaniol.
Ştiri video recomandate
