În Austria a fost doborât marți recordul absolut de temperatură. La stația meteo Viena-Stammersdorf au fost măsurate 40,8°C, scrie Agerpres. Precedentul record național, de 40,5°C, fusese stabilit pe 8 august 2013, la Bad Deutsch-Altenburg, în estul țării.
Austria tocmai a traversat o lună iulie excepțional de caldă și de uscată, cu temperaturi record, secetă extinsă și deficite de precipitații care au ajuns local la 90%, potrivit GeoSphere Austria.
Lipsa apei nu este însă o problemă apărută în ultimele săptămâni. Seceta persistă în multe regiuni austriece încă din decembrie 2025, iar lunile de primăvară au adâncit deficitul. Aprilie a fost una dintre cele mai secetoase luni aprilie măsurate în Austria din 1858 încoace, iar în unele zone a căzut mai puțin de 15% din cantitatea obișnuită de precipitații. Nici ploile izolate din lunile următoare nu au reușit să refacă rezervele de apă.
Efectele se văd și pe Dunăre. În regiunea Wachau, nivelul fluviului a coborât la un minim istoric: la Kienstock au fost măsurați numai 109-110 centimetri, față de aproximativ trei metri în mod obișnuit. La Aggstein, rigla folosită pentru citirea nivelului apei nici nu mai ajunge până la suprafața fluviului. Apa s-a încălzit până la aproximativ 30°C în unele zone puțin adânci, iar peștii suferă din cauza temperaturilor ridicate și a scăderii cantității de oxigen.
› Vezi galeria foto ‹
Coacerea caiselor a început cu aproximativ 20 de zile mai devreme decât media perioadei 1961-1991, un alt semn al efectelor pe care temperaturile tot mai ridicate le au asupra ciclurilor de vegetație.
„Vremea aceasta este un dezastru”, a declarat Nasir Dis, un proprietar de restaurant din Viena, în vârstă de 60 de ani. „Nimănui nu-i vine să se așeze la masă. Oamenii vor doar să stea închiși în casele lor”, a adăugat acesta.
Austria a înregistrat în această vară și cel mai lung val de căldură observat vreodată în luna iunie, cu temperaturi care au depășit recordurile anterioare cu o medie de 1,4°C.
Oamenii de știință avertizează că schimbările climatice provocate de emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitățile umane cresc frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme.
