Banca elenă Piraeus a preluat, prin absorbţie, activele viabile ale ATEbank, controlată de statul grec, inclusiv sucursala ATEbank România, tranzacţia fiind parte a procesului de restructurare şi consolidare financiară a sistemului bancar din Grecia.
Piraeus Bank, a patra mare instituţie de credit din Grecia, este de asemenea prezentă în România.
"Piraeus are două opţiuni în acest moment în România, fuziunea celor două sucursale locale sau vânzarea ATEbank România, care era deja anunţată de statul elen. O decizie va fi luată în următoarea perioadă. Există interes pentru preluarea ATEbank România", potrivit unor surse bancare citate de Mediafax.
Începând de luni, 30 iulie, toată reţeaua de sucursale a ATEbank va opera în cadrul entităţii Piraeus Bank, dar îşi va menţine brandul comercial "ATEbank". Toate tranzacţiile clienţilor vor continua să fie derulate la fel ca până acum, fără nicio schimbare, se arată într-un comunicat al grupului elen Piraeus Bank.
Împreună, cele două bănci vor avea active de 75 miliarde de euro, depozite de 35 de miliarde de euro şi un sold al creditelor de 47 miliarde de euro.
Pe 25 iulie, Grecia anunţa că a luat decizia să vândă ATEbank, prezentă şi pe piaţa din România.
Statul elen, care deţine 77% din acţiunile grupului ATEbank, a luat chiar în această săptămână decizia de a vinde instituţia de credit.
Piraeus Bank a obţinut în România un profit înainte de taxe de 4 milioane de euro în primul trimestru, în timp ce profitul înainte de provizioane a atins 33 de milioane de euro.
Banca avea în România, la sfârşitul lunii martie, 149 de sucursale şi 1.726 de angajaţi, în scădere de la 178 de unităţi şi 1.870 de salariaţi la sfârşitul anului trecut.
ATEbank deţine 483 de sucursale în Grecia, 35 în România şi una în Germania.
Instituţia de credit elenă controlează 93,27% din acţiunile ATEbank România, un alt acţionar important fiind Uniunea Naţională a Cooperaţiei Meşteşugăreşti UCECOM, cu sediul în Bucureşti, care are 3,83% din acţiuni.
Băncile elene au fost puternic afectate de participarea la un program pentru ştergerea a 100 de miliarde de euro din datoria statului elen către sectorul privat. Instituţiile de credit din Grecia au înregistrat pierderi masive, situaţie care a făcut necesară recapitalizarea cu fonduri de la creditorii internaţionali ai Greciei.
