Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, a început lucrările la un buncăr anti-Apocalipsă, la Koolau Ranch, complexul său de 1.000 de hectare de pe insula hawaiană Kauai, încă din 2014. Alţi antreprenori şi-au săpat peşteri salvatoare în Noua Zeelandă, despre care se spune că ar fi destinaţia favorită a miliardarilor lumii pentru astfel de adăposturi, conform BBC, ai cărui jurnalişti se întreabă dacă toate astea ar trebui să ne îngrijoreze.
Despre Zuckerberg se ştie că ar deţine un adăpost complet cu propriile rezerve de energie și alimente, deși dulgherilor și electricienilor care lucrează la fața locului li s-a interzis să vorbească despre acesta prin acorduri de confidențialitate.
Un zid înalt de doi metri bloca proiectul din vederea unui drum din apropiere. Întrebat anul trecut dacă construiește un buncăr apocaliptic, fondatorul Facebook a răspuns categoric „nu”. Spațiul subteran, care se întinde pe aproximativ 465 de metri pătrați, este, a explicat el, „exact ca un mic adăpost, este ca un subsol”.
Asta nu a oprit speculațiile - la fel ca și cu privire la decizia sa de a cumpăra 11 proprietăți în cartierul Crescent Park din Palo Alto, California, adăugând aparent un spațiu subteran de 650 de metri pătrați.
Vecinii lui Zuckerberg vorbesc despre "peştera miliardarilor"
Deși autorizațiile sale de construire se referă la subsoluri, potrivit New York Times, unii dintre vecinii săi îl numesc buncăr. Sau peștera unui miliardar.
Apoi, există speculații despre alți lideri din domeniul tehnologiei, dintre care unii par să fi fost ocupați să cumpere porțiuni de teren cu spații subterane, gata pentru a fi transformate în buncăre de lux de milioane de lire sterline.
Reid Hoffman, co-fondatorul LinkedIn, a vorbit despre „asigurarea apocalipsei”. Este vorba despre aproximativ jumătate dintre super-bogați, care şi-au cumpărat astfel de buncăre în Noua Zeelandă, o destinație populară pentru locuințele salvatoare.
Ce fel de Apocalipsă ar veni?
Așadar, oare chiar se pregătesc pentru război, pentru efectele schimbărilor climatice sau pentru un alt eveniment catastrofal despre care restul dintre noi încă nu știm?
În ultimii ani, progresul inteligenței artificiale (IA) nu a făcut decât să adauge la această listă de potențiale probleme existențiale. Mulți sunt profund îngrijorați de viteza imensă a progresului. Ilya Sutskever, cercetător șef și cofondator al Open AI, este considerat unul dintre ei.
Până la mijlocul anului 2023, firma cu sediul în San Francisco lansase ChatGPT - chatbotul folosit acum de sute de milioane de oameni din întreaga lume - și lucra rapid la actualizări.
Cât de puternică va deveni AI
Însă, până în vara aceea, Sutskever devenea din ce în ce mai convins că informaticienii erau pe punctul de a dezvolta inteligența artificială generală (AGI) - punctul în care mașinile se potrivesc cu inteligența umană - conform unei cărți a jurnalistei Karen Hao, având în vedere că un centru de date se construiește într-o mină activă din Munții Dolomiți. Este primul din Europa construit la 100 de metri sub pământ.
„Cu siguranță vom construi un buncăr înainte de a lansa AGI”, se spune că ar fi spus, deși nu este clar la cine se referea prin „noi”.
Acest lucru scoate la iveală un fapt ciudat: mulți informaticieni de renume și lideri în domeniul tehnologiei, dintre care unii lucrează din greu pentru a dezvolta o formă extrem de inteligentă de IA, par, de asemenea, profund speriați de ceea ce ar putea face într-o zi.
Așadar, când anume - dacă va apărea vreodată - AGI? Și s-ar putea dovedi cu adevărat suficient de transformatoare pentru a-i face pe oamenii obișnuiți să se teamă?
Demis Hassabis, cofondatorul DeepMind, a prezis că în următorii 5-10 ani va avea loc acest lucru, în timp ce fondatorul Anthropic, Dario Amodei, a scris anul trecut că termenul său preferat - „AI puternică” - ar putea fi prezent încă din 2026.
Alţii sunt mai sceptici. De exemplu, Neil Lawrence, profesor la Universitatea Cambridge. Pentru el, întreaga dezbatere este o prostie.
„Noțiunea de Inteligență Artificială Generală este la fel de absurdă ca și noțiunea de «Vehicul General Artificial»”, susține el.
„Vehiculul potrivit depinde de context. Am folosit un Airbus A350 pentru a zbura în Kenya, folosesc o mașină pentru a ajunge la universitate în fiecare zi, merg pe jos până la cantină... Nu există niciun vehicul care să poată face vreodată toate acestea", a adăugat profesorul.
Ştiri video recomandate
