Partidele de stânga din Berlin au un răspuns radical la criza tot mai acută a locuinţelor din capitală: confiscarea proprietăţilor giganţilor imobiliari pe care îi consideră vinovaţi de degradarea oraşului, scrie Politico.
Acest plan a devenit cel mai disputat subiect al alegerilor de duminică, în urma cărora o coaliţie de partide de stânga ar putea să îl înlăture pe primarul conservator al capitalei germane şi să aducă, eventual, primul primar de extremă stângă de la căderea Zidului Berlinului.
„Problema locuinţelor este chestiunea socială centrală cu care se confruntă oraşul nostru, iar eu am spus mereu că, dacă voi deveni primar, voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru ca Berlinul să redevină accesibil şi pentru a reduce chiriile”, a declarat Elif Eralp, candidata principală a partidului Die Linke.
Partidul de extremă stângă al lui Eralp păstrează un uşor avans în sondaje înaintea votului de duminică din Berlin, chiar înaintea Uniunii Creştin-Democrate (CDU) a cancelarului Friedrich Merz, formaţiune de centru-dreapta care deţine în prezent Primăria.
Dacă Die Linke reuşeşte să câştige la limită, este probabil să conducă o coaliţie de partide de stânga din care conservatorii, care s-au opus unor astfel de planuri, ar fi excluşi.
Die Linke, care îşi trage o parte din istorie din partidul comunist al Germaniei de Est, cunoaşte o revenire politică după ce a atras un nou val de sprijin din partea tinerilor mobilizaţi de ascensiunea extremei drepte. Pentru campania sa berlineză, partidul s-a inspirat din primarul New Yorkului, Zohran Mamdani, preluând ca model concentrarea acestuia pe problemele legate de costul vieţii.
Cândva un oraş renumit pentru chiriile ieftine care au hrănit o cultură internaţională şi boemă, Berlinul a văzut cum locuinţele accesibile au devenit o problemă tot mai presantă în ultimii ani. Mai puţin de unul din şase locuitori ai oraşului deţin locuinţa în care trăiesc, în timp ce chiriile au crescut cu aproximativ 70% în ultimul deceniu.
Die Linke propune un plan de expropriere a proprietăţilor de la companiile imobiliare care deţin peste 3.000 de apartamente. Este o idee cu sprijin larg într-un oraş care a înclinat dintotdeauna spre stânga.
Aproape 60% dintre alegători s-au pronunţat în favoarea exproprierii proprietăţilor marilor companii imobiliare într-un referendum din 2021. Organizaţia care a iniţiat acel referendum estimează că oraşul ar putea răscumpăra forţat până la 220.000 de apartamente, la un preţ de până la 60% din valoarea lor de piaţă – în total, 18 miliarde de euro. Suma, argumentează ei, ar putea fi recuperată de oraş de-a lungul unui secol, din veniturile din chirii.
Stefan Evers, candidatul principal al CDU la Berlin, susţine că teama de o victorie a Die Linke afectează deja piaţa imobiliară a oraşului.
„Multe companii de locuinţe ocolesc Berlinul tocmai pentru că această dezbatere are loc chiar acum, pentru că există un partid politic care ar putea ajunge la putere şi chiar vrea să pună asta în practică”, a declarat el pentru postul RTL. „Va împiedica construirea de noi apartamente - apartamente care sunt deja insuficiente astăzi. Şi va duce la creşterea chiriilor. Iar asta este exact opusul a ceea ce ne dorim”.
„Schimbare de paradigmă” a stângii
Verzii din Berlin, aflaţi pe locul al patrulea în sondaje, cu circa 15% sprijin, sunt singurul alt partid care susţine pe deplin planurile de expropriere şi şi-au exprimat ambiţia de a le duce la capăt într-o coaliţie cu Die Linke.
„Întrebarea este dacă, după aceste alegeri, se vor pune în sfârşit în aplicare politicile corecte şi dacă putem inaugura o schimbare de paradigmă”, a declarat Katrin Schmidberger, deputată a Verzilor în parlamentul landului Berlin.
Astfel, Partidul Social-Democrat (SPD) de centru-stânga, aflat pe locul al cincilea, cu 12% sprijin, rămâne o posibilă forţă moderatoare. Die Linke ar avea nevoie atât de Verzi, cât şi de SPD pentru a strânge suficiente mandate pentru a forma un guvern la Berlin. Dar candidatul principal al SPD, Steffen Krach, se opune exproprierii şi preferă alte măsuri de reducere a chiriilor.
Krach ar putea avea însă o marjă limitată de a bloca planurile, în urma unei anchete de corupţie care îl vizează, cu acuzaţii că ar fi acceptat donaţii ilegale pentru campanie pe vremea când deţinea o funcţie anterioară la Hanovra. Krach, care neagă orice ilegalitate, şi-a pierdut din capitalul politic ca urmare a acuzaţiilor.
Între timp, partidele de dreapta s-au dezlănţuit împotriva planurilor de expropriere din Berlin, inclusiv formaţiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), creditată cu un scor surprinzător de solid, de 18% - ceea ce o plasează pe locul al treilea, la doar câteva procente în spatele Die Linke.
„Cu Die Linke, mai presus de toate, ceea ce obţii este un nou socialism”, a declarat Kristin Brinker, candidata principală a AfD la Berlin, pentru Welt TV. „Ştim - dacă privim în urmă - că Berlinul a experimentat deja socialismul şi, având în vedere starea pieţei imobiliare din acea perioadă, este ceva ce mulţi oameni nu îşi doresc”.
Obstacole juridice
AfD nu are nicio şansă de a prelua puterea reală la Berlin, întrucât toate celelalte partide au exclus o colaborare cu extrema dreaptă. Dar o eventuală coaliţie de stânga ar avea de trecut, oricum, numeroase obstacole.
Deşi o comisie de experţi a concluzionat în 2023 că propunerea de expropriere este fezabilă din punct de vedere legal, punerea ei în aplicare ar fi dificilă.
O astfel de măsură s-ar întemeia pe Articolul 15 din Constituţia Germaniei, care permite ca „pământul, resursele naturale şi mijloacele de producţie" să fie transferate în "proprietate comună”. Dar prevederea nu a fost aplicată niciodată.
Dacă ar fi pusă în practică, politica de expropriere ar fi aproape sigur contestată la Curtea Constituţională, iar experţii spun că judecătorii ar putea decide în oricare dintre sensuri.
Guvernul Merz s-a angajat să împiedice exproprierea companiilor imobiliare la nivel de land prin adoptarea unei legi naţionale împotriva acestei practici. Dar textul nu a fost încă redactat, iar experţii sunt, din nou, împărţiţi în privinţa faptului dacă guvernul federal ar avea capacitatea juridică de a bloca iniţiativele locale.
În pofida obstacolelor, Die Linke crede că va reuşi.
„În ceea ce priveşte propunerea guvernului federal, voi spune foarte clar: nu vrem niciun amestec... Şi, ca jurist, voi spune la fel de clar că am îndoieli foarte serioase cu privire la constituţionalitatea acesteia”, a declarat presei Eralp, candidata principală a partidului, la Berlin, la începutul acestei luni. „De aceea ne menţinem poziţia: vrem să expropriem”.
