Bugete naţionale controlate de la Bruxelles, o alianţă bancară şi alegerea unei strategii care să salveze ţările cu probleme sunt temele fierbinţi de pe agenda reuniunii Consiliului European.
Pentru România, cea mai importantă miză o au discuţiile pentru bugetul din perioada 2014-2020. Un buget din care, în fiecare an, ne revin milioane de euro. Acesta este cel de-al XIX-lea summit în care se încearcă redresarea zonei euro, iar contextul este unul extrem de grav.
Ne confruntăm cu o criză a datoriilor care a cuprins Spania şi ameninţă Italia. Acum, Ciprul va primi ajutor financiar, avem bănci spaniole care cer ajutor şi, desigur, Grecia, care trebuie să îşi onoreze angajamentele şi planul de austeritate.
Mai marii UE au pe agendă planuri pentru a stimula creşterea economică, pentru noi locuri de muncă şi recâştigarea încrederii pieţelor. Discută şi bugetul pentru 2014-2020, temă importantă pentru România. Unele state europene au propus ca sumele alocate pe viitor să fie în funcţie de cum au fost cheltuiţi banii din bugetele trecute, o propunere care nu avantajează deloc România.
Modul în care se va face salvarea ţărilor cu probleme e principalul motiv de dispută. Cu doi actori principali, Franţa şi Germania, fiecare cu propria strategie.
Preşedintele francez Hollande vrea ca Europa să fie solidară şi să unifice datoriile ţărilor precum Grecia şi Spania, tocmai pentru a reduce rata dobânzilor.
Berlinul insistă însă pe disciplină şi controale fiscale stricte, motiv pentru care cancelarul Merkel e comparată, în Marea Britanie, cu Terminatorul.
O posibilă soluţie este un plan prezentat azi de preşedintele Consiliului European, belgianul Herman Van Rompuy - un plan în care se ia în calcul o uniune bancară şi fiscală. Cu alte cuvinte, Uniunea ar avea un cuvânt mai greu de spus asupra bugetelor naţionale şi va putea veghea mai bine asupra disciplinei bugetare a fiecărui stat în parte.
