Economiștii susțin că Rusia se află în pragul unei recesiuni, în contextul în care se confruntă cu un nou val de sancțiuni din partea SUA și UE. Cu toate acestea, războiul lui Vladimir Putin ar putea continua mai mulți ani, pentru că finanțarea sa nu va întâmpina obstacole majore, estimează experții, citați de Euronews.
„Recesiunea nu înseamnă aproape nimic pentru stabilitatea economică și politică a Rusiei în aceste zile”, a declarat pentru sursa citată Vladislav Inozemtsev, cofondator și membru al Consiliului Consultativ al Centrului pentru Analiză și Strategii în Europa (CASE).
În ciuda faptului că este stimulată de cheltuielile militare, economia rusă dă semne că se îndreaptă spre recesiune sau stagflație.
Inflația a explodat în Rusia
Inflația rămâne ridicată și este însoțită de o încetinire economică accentuată. Inflația a atins un vârf de 10,3% în martie și a scăzut la 8% în septembrie, fiind totuși dublu față de obiectivul de 4% al Băncii Rusiei.
În ciuda acestui fapt, banca centrală și-a redus agresiv rata de referință, cel mai recent pe 24 octombrie, scăzând-o cu 50 de puncte de bază la 16,5% - a patra reducere consecutivă și o surpriză pentru piețele care se așteptau la o pauză.
Ratele ridicate ale dobânzilor și deficitul acut de forță de muncă (cu o rată a șomajului de 2,1%) au limitat creșterea. Economia a crescut cu 1,4% față de anul precedent în primul trimestru al anului 2025 și cu 1,1% în al doilea trimestru, în scădere față de creșterea anuală de 4,1% atât în 2023, cât și în 2024.
Potrivit Oxford Economics, economia rusă nu a fost în recesiune (definită ca două trimestre consecutive de contracție). Însă economiștii au declarat pentru Euronews Business că se așteaptă ca economia să crească în al treilea trimestru doar cu 0,2% față de trimestrul precedent.
„Ne așteptăm la rate de creștere similare pe termen scurt, dar este posibil ca recentele sancțiuni petroliere să arunce economia în recesiune”, au precizat analiștii.
Economia rusă s-a adaptat la război și rămâne într-o stare de echilibru, conform unui raport recent al Centrului pentru Analiză și Strategii în Europa (CASE). Raportul prognozează o perioadă prelungită de stagnare politică și economică în Rusia, fără prea multă dezvoltare sau prosperitate în următorii zece ani.
Sancțiuni dure impuse pentru blocarea mașinăriei de război a lui Vladimir Putin
În octombrie 2025, atât Uniunea Europeană, cât și Statele Unite au impus sancțiuni împotriva Moscovei, adăugându-se la o lungă listă de restricții care au fost implementate treptat de când Rusia a invadat Ucraina în 2022.
SUA au sancționat direct cele mai mari două companii petroliere ale Rusiei, Rosneft și Lukoil, și filialele acestora.
Țările UE au adoptat cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni, inclusiv o interdicție totală a gazului natural lichefiat (GNL) rusesc începând cu 2027 și o interdicție a importurilor de petrol și gaze ale Rosneft și Gazprom Neft în UE.
Blocul comunitar a adoptat, de asemenea, noi sancțiuni pentru a împiedica Rusia să ocolească restricțiile anterioare, să împiedice investițiile în țară și să o împiedice să primească anumite servicii financiare și infrastructură. Aceasta este însoțită de o interdicție privind comerțul cu materiale esențiale pentru susținerea războiului.
Aceste măsuri „cresc substanțial presiunea asupra economiei de război ruse”, potrivit UE.
Analiștii spun că Rusia este o țintă deosebit de dificilă, având în vedere exportul său de multe mărfuri cruciale, inclusiv petrol și gaze, îngrășăminte, grâu și metale prețioase. Iar Rusia a găsit modalități de a ocoli sancțiunile și restricțiile, inclusiv comerțul prin intermediul unei „flote din umbră” de petroliere și creșterea exporturilor către China și India.
Între timp, experții se întreabă dacă sancțiunile vor opri eforturile de război ale Rusiei, chiar dacă împing economia țării în recesiune.
Bugetul Rusiei nu mai depinde atât de mult de produsele energetice
Sancțiunile au, fără îndoială, un impact asupra veniturilor energetice ale Rusiei. Dar produsele energetice, deși „importante pentru piața internă și la marja exporturilor, nu reprezintă o sursă substanțială de venituri pentru bugetul necesar pentru a continua războiul”, a declarat Elina Ribakova, cercetătoare nerezidentă la grupul de experți Bruegel, cu sediul la Bruxelles.
Cifrele CASE confirmă că dependența bugetului federal de petrol și gaze a scăzut brusc. Ponderea acestora în veniturile totale a scăzut de la peste 50% în 2011–2014 la doar 25% până la mijlocul anului 2025.
„Războiul ar putea continua ani de zile. Rusia încă are bani în fondul suveran (5,9% din PIB în total în septembrie, inclusiv 1,9% din PIB în active lichide)”.
O sursă cheie de venit pentru finanțarea deficitului bugetar, estimat la 2,6% din PIB, este împrumutul guvernamental pe piața internă. Datoria națională a Rusiei în raport cu PIB-ul său este estimată să fie de 17,7% până la sfârșitul anului 2025, potrivit raportului CASE, ceea ce contribuie la perspectiva fiscală stabilă a țării.
„Guvernul va putea finanța războiul atât timp cât deficitul este gestionabil și poate fi acoperit parțial din fondul suveran și parțial prin împrumuturi pe piața internă de obligațiuni”, potrivit Oxford Economics.