Europa trebuie să fie pregătită să se poată apăra, fără niciun ajutor din partea SUA, în fața unui atac al Rusiei. Atac ce ar putea surveni în țările baltice sau Polonia, se arată într-o analiză Defence 24. NATO este deja în alertă pe fondul informațiilor tot mai alarmante legate de posibile provocări militare pe care Putin le-ar pregăti pe Flancul de Est al Alianței. Astfel de amenințări fac parte din strategia Kremlinului, care vizează astfel forțarea reducerii sprijinului occidental acordat Ucrainei, notează publicația lituaniană LRT.
Țările europene din NATO văd în SUA tot mai puțin un partener de încredere. Administrația Donald Trump este tot mai imprevizibilă, motiv pentru care strategii europeni încearcă să traseze noi politici de apărare. Scenariile de apărare nu se mai bazează astfel pe prezumția că forțele SUA vor participa în operațiunile militare ale NATO, inclusiv în regiunea baltică.
Un astfel de scenariu - atac al Rusiei în zona baltică - ar presupune că țările europene vor trebui să apere singure regiunea, iar principala povară va cădea pe unitățile baltice din prima linie care vor fi sprijinite de principalele armate occidentale, precum Germania, Franța, UK și Italia.
Ce ar urmări Rusia în cazul unui atac. Cum ar putea riposta NATO
În prezent, regiunea țărilor baltice (Estonia, Letonia, Lituania) e considerată a fi cea mai expusă posibilității izbucnirii unui conflict militar cu Rusia. Acest risc de escaladare e cauzat de granița directă NATO-Rusia (vezi exclava Kaliningrad), concentrarea unor elemente critice de infrastrucură, plus capacitatea forțelor Moscovei de a lansa rachete și de a-și folosi forțele navale în acțiuni ofensive.
Un astfel de scenariu pleacă exact de la această posibilitate: a unui conflict care să izbuncească „de pe mare”, care combină atacuri cu rachete, activități de război hibrid (sabotaj, atacuri cyber etc.) amestecate cu acțiuni militare pentru blocarea porturilor navale din Baltica.
Acțiunile navale vor fi urmate de acțiuni militare terestre, se arată în analiza Defense 24.
Toate scenariile prevăd folosirea intensă a forțelor navale ruse, inclusiv a flotei de submaine, combinate cu atacuri împotriva infrastructurii energetice și a sistemelor de comană.
Răspunsul europenilor ar trebui să constea în folosirea de forțe combinate aero, navale și terestre, concentrate cu precădere asupra apărării de coastă, războiului antisubmarin și menținerea rutelor comerciale în Marea Baltică.
Ce capacități militare au statele europene din NATO, față de Rusia
Capacitățile de apărare antirachetă ale europenilor rămân, în continuare, insuficiente, în special pe Flancul Estic al NATO. Numărul sistemelor antiaeriene e în continuare prea mic, în comparație cu amenințarea pe care o presupune un potențial atac cu rachete din partea Rusiei, plus câteva mii de drone kamikaze.
În aceste condiții, unele scenarii vizează nu doar apărarea teritoriului NATO dar urmăresc și reducerea cât mai rapidă a capacităților militare ruse din regiunea baltică. Se consideră astfel că, pentru încetinirea sau blocarea avansului forțelor ruse, sunt necesare lovituri aeriene asupra capacităților militare din Kaliningrad, pentru a câștiga timp și a permit ca grosul trupelor NATO să poată fi dislocate în regiune.
Alte scenarii, susținute în special de liderii țărilor baltice, presupun inclusiv lovirea în adâncimea teritoriului rus, precum obiective și ținte de lângă Sankt Petersburg.
De câți militari ar avea nevoie NATO pentru a lupta cu armata rusă în țările baltice
NATO se confruntă în special cu probleme logistice: dislocarea forțelor franceze pe Flancul de Est al Alianței în regiunea baltică ar lua circa 8 zile.
În cadrul unui scenariu de apărare a balticelor „100% european”, principala responsabilitate a apărării ar cădea pe statele aflate în prima linie: țările baltice, Polonia, Finlanda, Suedia, Danemarca ș Norvegia. Misiunea acestor state ar fi să întârzie cât pot de mult avansul forțelor ruse și să protejeze teritoriul aliat și rutele de aprovizionare.
Franța, Germania și UK, cu sprijinul Belgiei și al Olandei, vor asigura capacități suplimentare de luptă, în special în aviație, forțe navale, sisteme de comandă și control și supraveghere.
Pentru o apărare „europeană” a regiunii baltice, NATO ar avea nevoie de 12 divizii, compuse din 40-50 de brigăzi: circa 200.000 de soldați. Aceste forțe ar trebui sprijinite de 1.500 de tancuri, peste 3.500 de vehicule de luptă ale infanteriei, circa 1.000 de piese de artilerie și 400 de lansatoare de rachete.
Componenta aeriană ar necesita 300-350 de avioane de luptă și 20-30 de avioane de supraveghere radar și cisterne aeriene pentru alimentare în zbor.
NATO ar mai avea, de asemenea, nevoie de mii de rachete de precizie, în vreme ce componenta navală ar presupune o grupare navală formată în jurul unui portavion și alte patru grupări navale însărcinate cu misiuni de deminare, război antisubmarin și protejarea infrastructurii maritime.
Invazia țărilor baltice ar putea începe prin declanșarea unor operațiuni sub steag fals ale Rusiei. Semnificația vizitei șefului CIA la Moscova
În luna august, ministrul lituanian al Apărării, Robert Kaunas, a avertizat că Rusia ia în calcul inițierea de provocări în regiunea baltică, inclusiv așa-numite „operațiuni sub steag fals”, carer ar viza infrastructura critică din zonă, prin folosirea de drone ucrainene, astfel încât Moscova să poată da vina pe Kiev pentru astfel de atacuri.
Recent, dictatorul bielorus, Aleksandr Lukașenko, a ordonat o armatei Belarusului să facă o „inspecție” a capacități de luptă a forțelor armate, după vizita la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe.
La începutul lunii august, comandantul forțelor pentru operațiuni speciale ale armatei bieloruse, Aleksandr Illiukevici, anunțase că Belarusul a început formarea unei noi brigăzi de asalt aerian în apropierea graniței cu Ucraina. Unitatea urma să fie amplasată în zona Gomel.
Anterior, The Wall Street Journal (WSJ), citând surse familiarizate cu situația, a scris că Vladimir Putin ar fi început să-i ceară lui Lukașenko să deschidă un nou front împotriva Ucrainei.
Kremlinul a confirmat miercuri vizita surpriză la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, dar a declarat că oficialul american nu a fost primit de preşedintele rus Vladimir Putin, pe fondul zvonurilor despre un posibil schimb de prizonieri.
Conform presei occidentale, vizita lui Ratcliffe are legătură cu presupuse planuri ale Moscovei de a anunţa o nouă mobilizare a trupelor pentru a sprijini ofensiva din Ucraina, lucru negat de autorităţile ruse, sau că şeful CIA a venit să avertizeze Kremlinul să nu atace obiective britanice care furnizează arme Ucrainei.
Aceasta a fost prima vizită a unui director CIA în Rusia în aproape cinci ani. Predecesorul lui Ratcliffe, William Burns, a călătorit la Moscova în noiembrie 2021, cu doar câteva luni înainte de intervenţia militară rusă în Ucraina.
