Cancelarul german Friedrich Merz riscă să fie înlăturat din funcție chiar în acest weekend, la doar 16 luni după ce și-a început mandatul, și-a asumat o agendă ambițioasă de reforme și readucerea Germaniei în rolul de lider în Europa, scrie Politico.
La două săptămâni după dezastrul din landul Saxonia-Anhalt, unde extremiștii de dreapta ai AfD au fost la un pas să câștige majoritatea absolută, în Germania au loc, duminică, alte două alegeri regionale importante, în Mecklenburg-Pomerania Occidentală și Berlin.
În ambele cazuri, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), formațiunea de centru-dreapta a lui Merz, riscă înfrângeri dureroase, după ce în alegerile regionale din 6 septembrie CDU a pierdut mai bine de jumătate din suportul electoral.
În acest context, membri importanți ai CDU discută în privat dacă Germania are nevoie de așa-numitul Kanzlertausch - schimbarea cancelarului - pentru a opri declinul rapid al sprijinului pentru guvern.
Merz s-a prăbușit în sondaje la 14%. Oficial: Cancelarul luptă pentru supraviețuirea politică
Popularitatea lui Merz la nivel național s-a prăbușit în această săptămână la doar 14%, în timp ce un nou sondaj arată că alianța conservatoare CDU/CSU a coborât la un minim fără precedent, de numai 18%.
Același sondaj arată că Alternativa pentru Germania (AfD) rămâne în frunte, cu 29%.
Potrivit Politico, aliații europeni și internaționali urmăresc cu stupefacție situația, în condițiile în care Germania - pe vremuri, un bastion al stabilității - s-ar putea confrunta cu o a doua schimbare rapidă de guvernare. Predecesorul lui Merz, Olaf Scholz, și-a văzut coaliția de guvernare prăbușindu-se în noiembrie 2024.
Faptul că Merz și-a anulat călătoria la Adunarea Generală a ONU de săptămâna viitoare demonstrează amploarea crizei interne. „Prezența sa este necesară la Berlin”, a declarat un oficial german de rang înalt. Practic, cancelarul luptă pentru supraviețuirea sa politică.
Politico a analizat cinci scenarii privind modul în care s-ar putea desfășura turbulențele de la vârful conducerii Germaniei și a atribuit un grad de probabilitate fiecărui scenariu.
1. Merz demisionează, lipsit de sprijinul partidului. Probabilitate 3/5
Cancelarul a convocat duminică, la ora 17:00, o reuniune cu miză crucială a conducerii CDU. Ședința va coincide cu publicarea exit-pollurilor pentru alegerile regionale, la ora locală 18:00 (19:00 în România). Potrivit informațiilor disponibile, la această reuniune Merz urmează să-i întrebe pe aliații săi din partid dacă îl mai susțin, împreună cu planurile sale de reformă. În caz contrar, Merz ar urma să-i îndemne să propună numele unui posibil succesor.
Prin provocarea acestei confruntări, cancelarul va încerca să exploateze o slăbiciune a adversarilor săi, și anume faptul că nu există un consens clar cu privire la cine ar trebui să-i ia locul.
Premierul landului Renania de Nord-Westfalia, Hendrik Wüst, este menționat frecvent drept posibil succesor. Însă în aprilie anul viitor urmează să aibă loc alegeri în landul său de origine, unul dintre cele mai populate din Germania, astfel că momentul nu este tocmai favorabil pentru el.
O alternativă ar fi Markus Söder, din Uniunea Creștin-Socială (CSU), partidul-soră al CDU din Bavaria. Nici acesta nu duce lipsă de critici. Printre ceilalți potențiali candidați, mai puțin probabili, se numără premierul landului Hessa, Boris Rhein (CDU), și ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt (CSU).
Politico: Dacă CDU nu intră în parlamentul regional, duminică, frustrarea membrilor de partid va exploda
Dacă alegerile de duminică se vor transforma într-un dezastru total pentru conservatorii lui Merz - și se speculează că partidul ar putea, în premieră, să nu atingă nici pragul de 5% necesar pentru a intra în parlamentul regional din Mecklenburg-Pomerania Occidentală - frustrarea din CDU/CSU ar putea exploda. În aces scenariu, apelurile pentru demisia lui Merz s-ar multiplica în tot partidul, estimează Politico.
Confruntarea nu trebuie neapărat să aibă loc duminică, ci ar putea avea loc urma în zilele sau săptămânile următoare. Dacă Merz va accepta deznodământul, el ar urma să-l informeze informa pe președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, despre intenția de a demisiona. Cel mai probabil, Steinmeier i-ar cere să rămână în funcție ca interimar, până când forul legislativ german va alege un nou cancelar.
Totuși, lucrurile nu sunt atât de simple: orice succesor al lui Merz va avea nevoie de voturile partenerului de coaliție al CDU/CSU, Partidul Social-Democrat (SPD). Acesta va pune condiții, declanșând o renegociere a acordului de coaliție ce se anunță de lungă durată. Pe cale de consecință, Merz ar putea rămâne alte luni de zile întregi la putere - chiar și ca interimar - și ar continua să reprezinte Germania pe scena internațională, de exemplu, în negocierile privind bugetul UE.
Complicațiile sunt sporite de majoritatea fragilă a coaliției în Bundestag: există întotdeauna riscul ca unii parlamentari să dezerteze în timpul votului secret, așa cum s-a întâmplat chiar la alegerea lui Merz, anul trecut.
2. Un vot de neîncredere îl obligă pe Merz să plece. Probabilitate 1/5
Oricât de mare ar fi, presiunea din interiorul partidului nu-l poate obliga, la modul formal, pe Merz să demisioneze dacă el nu vrea. Din motive istorice, Constituția Germaniei le oferă cancelarilor aleși o poziție foarte stabilă.
În aceste condiții, singura posibilitate de a-l înlătura cu forța ar fi un vot de neîncredere. Constituția germană prevede însă că un asemenea vot trebuie să fie constructiv, adică să existe un candidat alternativ, care să atragă majoritatea necesară pentru a-l înlocui pe Merz.
Acest lucru face ca scenariul nr. 2 să fie foarte puțin probabil. Pe lângă imaginea negativă pe care CDU/CSU și-ar face-o încercând în mod deschis să-și răstoarne cancelarul, pare puțin probabil ca vreun candidat să poată obține imediat voturile necesare. Politico amintește, în context, de majoritatea fragilă a coaliției în Bundestag și de negocierile care ar trebui purtate mai întâi cu SPD.
3. Merz solicită un vot de încredere. Probabilitate 2/5
Merz ar putea, de asemenea, să ceară, el însuși, un vot de încredere, încercând să demonstreze că încă beneficiază de suficient sprijin în cadrul coaliției sau, în caz contrar, să deschidă calea pentru alegeri anticipate. Este un scenariu care s-a materializat în trecut. Cel mai recent s-a întâmplat în cazul fostului cancelar Olaf Scholz, în decembrie 2024.
Dacă Merz ar pierde votul, președintele Steinmeier ar putea decide dizolvarea Bundestagului în termen de 21 de zile, dar numai dacă Merz i-ar propune acest lucru. Totuși, având în vedere poziția puternică a AfD în sondaje, nici CDU, nici SPD nu au interesul să organizeze alegeri noi în această etapă.
Ar fi, de asemenea, posibilă alegerea unui nou cancelar în aceste 21 de zile, dacă s-ar putea forma rapid o majoritate în jurul unui succesor. Per ansamblu, nu pare un scenariu foarte probabil, conchide Politico.
4. Sprijinul extremei drepte împotriva lui Merz. Probabilitate 0/5
Teoretic, un succesor al lui Merz ar putea obține majoritatea necesară în parlament prin sprijinul indirect al AfD, în cazul unui guvern minoritar, sau chiar prin formarea unei coaliții cu partidul de extremă dreapta.
CDU/CSU și AfD ar dispune împreună de o majoritate confortabilă în parlament, însă acest lucru ar însemna ruperea așa-numitului „firewall” (zid de protecție, n.r.) al Germaniei împotriva extremei drepte.
Ideea este inacceptabilă pentru mulți membri ai conducerii partidului de guvernământ. Merz însuși a exclus, la rândul lui, posibilitatea de a rămâne la putere cu sprijinul extremei drepte.
5. Merz se cramponează de putere. Probabilitate 4/5
Spre deosebire de situația de după alegerile din Saxonia-Anhalt, când cancelarul părea descurajat și a susținut un discurs neconvingător în Bundestag, acum el pare hotărât să lupte pentru poziția de lider.
Poziția lui Merz a fost consolidată miercuri de o scrisoare semnată de opt lideri de land de centru-dreapta - printre care Wüst și Rhein, dar nu și Söder. Aceștia au arătat că „Germania are nevoie de stabilitate și acțiune”, nu de „discuții despre persoane”.
Scrisoarea face, de asemenea, referire la alegerile care vor avea loc anul viitor în Franța, Italia, Polonia, Spania și Grecia, subliniind că acum este nevoie în Europa de „o Germanie stabilă și puternică”.
Scrisoarea este departe de a reprezenta un sprijin necondiționat pentru Merz. De fapt, documentul nici măcar nu-i pomenește numele și ar putea reprezenta, de fapt, o încercare de a tempera dezbaterile interne înaintea alegerilor de duminică.
Totuși, scrisoarea ar putea însemna și că, în acest moment, oficialii de rang înalt ai CDU/CSU nu sunt suficient de dornici să-l înlăture pe Merz. În schimb, partidul ar putea încerca să strângă rândurile și să-și recâștige popularitatea, îndemnându-i pe aliații din SPD să promoveze reforme sociale și mai puternice.
