Efectele războiului din Iran ar putea costa economia Asia-Pacific sute de miliarde de dolari și ar putea împinge milioane de oameni în sărăcie, arată un raport publicat marți de Organizația Națiunilor Unite. Escaladarea militară din Orientul Mijlociu ar putea provoca pierderi economice cuprinse între 97 și 299 de miliarde de dolari în regiunea Asia-Pacific, din cauza creșterii costurilor pentru transport, electricitate și alimente, potrivit unei estimări a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), scrie CNN.
Aceste pierderi ar echivala cu aproximativ 0,3% până la 0,8% din PIB-ul regiunii, se arată în raport. UNDP estimează totodată că războiul ar putea împinge la nivel global 32 de milioane de oameni în pragul sărăciei, dintre care 8,8 milioane în Asia-Pacific.
După ce discuțiile de pace dintre SUA și Iran nu au reușit să restabilească tranzitul comercial prin Strâmtoarea Ormuz, președintele Donald Trump a spus că a impus propria blocadă asupra acestui culoar maritim crucial, amenințând traficul naval către și dinspre porturile iraniene.
Cea mai gravă criză petrolieră din istorie a dus deja la creșteri puternice ale prețurilor la petrol și gaze naturale și a afectat prognozele de creștere economică. Asia este deosebit de vulnerabilă la efectele acestei penurii, deoarece importă masiv energie din Orientul Mijlociu. Perspectiva unui conflict de durată a determinat țările din regiune să încerce să economisească combustibil și electricitate, în timp ce caută surse alternative de energie, însă opțiunile sunt puține și costisitoare.
„Vedem un șoc instantaneu, masiv, în care totul se oprește și intră în joc rezervele”, a declarat Kanni Wignaraja, directoare regională a UNDP pentru Asia și Pacific. „Dacă statele se adaptează foarte repede, pierderea pentru PIB-ul regional ar fi de aproximativ 97-100 de miliarde de dolari. Dar suma se poate tripla dacă multe dintre aceste țări își epuizează rezervele și nu mai au aproape nimic pe care să se bazeze.”
Asia este cel mai populat continent și generează mai mult de jumătate din producția industrială a lumii, ceea ce înseamnă că loviturile economice suportate de regiune pot avea efecte importante la nivel global.
În același timp, în Asia se află mai mulți aliați-cheie ai Statelor Unite, precum Coreea de Sud, Japonia și Filipine, care încearcă acum să-și salveze economiile, în condițiile în care livrările de energie din Orientul Mijlociu, de care depind, au scăzut drastic.
„Nu va fi o revenire simplă și rapidă”
Deși guvernele au reacționat la criza petrolului prin măsuri menite să asigure aprovizionarea, să reducă cererea și să ofere sprijin financiar pentru compensarea costurilor mai mari, UNDP avertizează că presiunea de a limita scumpirile, de a proteja gospodăriile și companiile și de a păstra cheltuielile publice va continua să crească.
Un alt raport, publicat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), avertizează că penuria de alimente ar putea ajunge la niveluri catastrofale, din cauza perturbării aprovizionării cu produse necesare agriculturii provenite din Orientul Mijlociu, inclusiv petrol, gaze naturale și îngrășăminte. Dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne practic închisă, FAO spune că statele ar putea avea nevoie de ajutor financiar pentru a-și asigura îngrășămintele necesare sezoanelor de plantare și pentru a evita o criză alimentară globală.
„Este esențial ca armistițiul să continue și ca navele să poată începe din nou să circule pentru a evita problema inflației alimentare”, a declarat economistul-șef al FAO, Maximo Torero.
Mai multe organizații au lansat avertismente severe privind impactul economic major al crizei petrolului, care se va agrava pe măsură ce conflictul se prelungește. Fondul Monetar Internațional este așteptat să reducă prognozele de creștere economică în noul raport World Economic Outlook, publicat marți, și a avertizat deja că prețurile ridicate la îngrășăminte ar putea împinge 45 de milioane de oameni în insecuritate alimentară.
„Dacă nu ar fi existat acest șoc, am fi revizuit în sus creșterea economică globală”, a declarat săptămâna trecută, la Washington, directoarea generală a FMI, Kristalina Georgieva. „Dar acum, chiar și în cel mai optimist scenariu al nostru, va exista o reducere a estimărilor de creștere. De ce? Din cauza daunelor semnificative aduse infrastructurii, a perturbărilor în aprovizionare, a pierderii încrederii și a altor efecte negative de durată.”
Și Banca Asiatică de Dezvoltare a estimat recent că ritmul de creștere economică din Asia-Pacific va încetini de la 5,4% la 5,1% atât în 2026, cât și în 2027, din cauza perturbărilor în aprovizionarea cu materii prime din Orientul Mijlociu. Totodată, instituția estimează că inflația regională va urca la 3,6% în 2026, față de 3% anul trecut.
„Un conflict prelungit în Orientul Mijlociu este cel mai mare risc pentru perspectivele regiunii, deoarece ar putea duce la prețuri ridicate în mod persistent la energie și alimente, precum și la condiții financiare mai stricte”, a declarat economistul-șef al ADB, Albert Park, într-un comunicat care a însoțit raportul.
SUA și Iranul au transmis că discuțiile pentru încheierea războiului vor continua, iar CNN a relatat că oficiali americani discută despre posibilitatea unei a doua întâlniri directe. Cu toate acestea, analiștii spun că nici măcar o redeschidere imediată a Strâmtorii Hormuz nu ar readuce condițiile normale de piață timp de mai multe luni.
„Chiar și în cel mai bun scenariu, nu va exista o revenire simplă și rapidă la situația de dinainte”, a spus Kristalina Georgieva, șefa FMI.
Ştiri video recomandate
