De pe băncile facultăților chineze iese în jur de 1,3 milioane de ingineri în fiecare an. Prin comparație, în Statele Unite, numărul anual al absolvenților de inginerie este de doar de 130.000. Un raport de 10 la 1, care scoate în evidență deficitul cronic de ingineri din SUA, o criză a forței de muncă în evoluție și avansul Chinei într-o serie de industrii cheie. Într-un articol de opinie, Revista Fortune scrie că soluția cea mai la îndemână pentru a acoperi acest decalaj este inteligența artificială, care ar putea face muncă de „inginer junior” lăsându-i pe inginerii umani să se ocupe de proiectare și construcție.
Când oamenii de afaceri aud „AI” se gândesc adesea la chatboți, automatizarea vânzărilor sau marketing. Titlurile din presă pun accent pe desființarea locurilor de muncă din cauza inteligenței artificiale.
Însă pentru marile companii industriale, producătorii de turbine, compresoare, coolere, utilaje grele, valoarea reală constă în accelerarea activității de inginerie în sine. În acest domeniu, agenții AI au potențialul de a atenua un deficit tot mai acut de talente inginerești, care limitează dezvoltarea de produse, personalizarea și inovația.
Deficit cronic de ingineri
O mare parte din discuția publică despre inteligența artificială se concentrează pe înlocuirea locurilor de muncă. Dar în sectorul industrial american, de ani buni se conturează o criză diferită a forței de muncă: un deficit cronic de ingineri.
În China, aproximativ 1,3 milioane de ingineri intră, anual, pe piața muncii, față de circa 130.000 în Statele Unite. Acest raport de 10 la 1 contează. El se manifestă zilnic prin cicluri de dezvoltare mai lungi, îmbunătățiri de produs amânate și posturi neocupate.
Capacitatea industrială depinde în continuare de abilitatea de a proiecta, construi și întreține infrastructura fizică a vieții moderne: coolere, aeronave, rachete, semiconductori, rețele electrice și centre de date. Capacitatea inginerească, nu doar numărul de angajați, determină cât din acest viitor putem construi.
Inginerii AI ar putea reduce decalajul
Cea mai nouă generație de agenți AI, atunci când este antrenată pe seturi de date la scară largă cu proiecte inginerești și învățată să folosească instrumente de proiectare, poate deja să performeze la nivelul unui inginer junior.
Acești „ingineri AI” pot ajuta la interpretarea cerințelor, personalizarea produselor, selectarea componentelor, menținerea listelor de materiale, generarea documentației, configurarea și rularea simulărilor, analizarea datelor de test, identificarea modurilor de defectare și semnalarea problemelor de conformitate.
Ei nu înlocuiesc inginerii umani, ci se ocupă de munca repetitivă de bază care consumă 40–60% din timpul unui inginer.
Rezultatul nu este substituirea, ci amplificarea: inginerii umani se concentrează pe proiectarea conceptuală, compromisurile de sistem și deciziile strategice de produs, în timp ce colegii lor AI se ocupă de sarcinile de rutină care stabilesc ritmul și limitează capacitatea unei organizații de inginerie.
Companiile industriale au fost întotdeauna prudente față de noile tehnologii digitale, mai ales când acestea ating proprietatea lor intelectuală de bază. Modelele de produs din sistemele PLM, datele despre furnizori din ERP și know-how-ul din fluxurile de dezvoltare a produselor sunt „bijuteriile coroanei”.
Directorii digitali au motive întemeiate să fie precauți în a permite agenților AI opaci să aibă acces liber la această comoară de date. Metodele tradiționale de securitate a informației sunt puse la încercare de opacitatea modelelor cu sute de miliarde de parametri, distribuiți într-un mozaic complex de infrastructuri cloud. Un secret comercial dezvăluit accidental unui model AI poate face aproape imposibilă identificarea și limitarea scurgerii.
Riscurile adoptării AI în inginerie
De aceea, adoptarea AI în inginerie depinde la fel de mult de încredere și integrare ca de performanța modelului. Implementarea va avea succes doar dacă AI-ul funcționează în interiorul perimetrului de securitate al companiei și se integrează cu fluxurile de lucru existente.
O abordare este implementarea AI-ului de inginerie în echipele de proiectare ca un inginer junior axat pe un anumit produs sau pe o gamă de produse. Antrenarea acestui AI pe date interne clar delimitate, rularea lui într-un cloud privat virtual și definirea unui acces auditat la sistemele IT de inginerie pot face aceste implementări realizabile pe termen scurt. P-1 AI testează agentul său de inginerie, Archie, printr-o astfel de abordare, împreună cu Daikin, iar câteva concluzii timpurii sunt împărtășite aici.
Agentul AI de inginerie se poate integra cu fluxurile și instrumentele existente ale companiei, acționând exact ca un alt membru al echipei. Agentul mai greșește uneori, la fel ca inginerii umani; există suficiente procese pentru a detecta și corecta erorile. Performanța agentului poate fi măsurată obiectiv printr-un test de competențe, alături de inginerii umani. Important este că agentul învață din greșeli și din feedback-ul uman.
Cu transparență și control, AI-ul de inginerie câștigă încrederea companiei și poate deveni rapid parte a echipei.
Companiile care învață să integreze eficient ingineri AI vor obține mai mult output ingineresc din talentul pe care îl au deja și vor fi pregătite să valorifice curba rapidă de îmbunătățire a AI-ului. La scară industrială, câștigurile de productivitate la nivel de firmă se traduc în creșteri reale de capacitate pentru economia în ansamblu.
Acest lucru contează deoarece baza industrială rămâne un pilon al puterii naționale. Ponderea producției manufacturiere în PIB-ul SUA a scăzut de la 16% în 1997 la 10% în 2024, în timp ce ocuparea forței de muncă industriale a rămas relativ constantă, în ciuda stimulentelor de relocalizare.
AI-ul care extinde outputul efectiv al organizațiilor de inginerie poate ajuta la inversarea acestui trend — crescând capacitatea de proiectare și producție fără a aștepta un deceniu până când noile canale de formare a talentelor ajung din urmă.
În final, succesul nu va fi măsurat prin câți ingineri umani sunt înlocuiți, ci prin cât de mult mai mult putem construi cu cei pe care îi avem și pe care îi putem instrui. Forța industrială a urmat întotdeauna capacitatea inginerească.
