Pe măsură ce tensiunile dintre India și Pakistan ating un nivel alarmant, toate privirile sunt îndreptate către generalul Asim Munir, puternicul și discretul șef al armatei pakistaneze, scrie The Guardian. În contextul unor temeri tot mai mari privind o escaladare nucleară a războiului, generalul Munir se află sub o presiune enormă, nu doar din partea superiorilor politici, dar și a colegilor din armată, pentru a răspunde ferm atacurilor Indiei, fiind văzut de mulți ca un apărător al națiunii pakistaneze.
În cei 77 de ani de la înființarea Pakistanului, afacerile și politica sa au fost mult timp guvernate de capriciile unor generali militari puternici. Totuși, chiar și acum, când țara a ieșit de sub legea marțială, este binecunoscut că cel mai puternic om din țară nu este șeful guvernului, ci liderul armatei, scrie ziarul britanic.
De când generalul Asim Munir a preluat funcția de șef al armatei pakistaneze în urmă cu mai bine de doi ani, el a fost acuzat că și-a consolidat discret puterea, fără a fi nevoie să răstoarne conducătorii civili ai țării. Deși s-a ținut departe de viața publică, a reușit să stabilească un control total asupra rândurilor armatei, influențând politica guvernamentală și chiar hotărârile Curții Supreme.
Munir, apărătorul națiunii pakistaneze
Munir este o figură neobișnuită pentru un șef al armatei. Provine dintr-o familie de militari de elită, a fugit în India în timpul împărțirii Indiei și Pakistanului, iar tatăl său era profesor. În loc să urmeze calea mai prestigioasă a academiei militare din Pakistan, Munir a intrat în armată prin școala de ofițeri. Cu toate acestea, a avansat rapid în carieră, devenind director al serviciilor de informații militare în 2016, iar în 2018 a ajuns director general al Inter-Services Intelligence (ISI), unul dintre cele mai influente roluri din sistemul militar.
Aici, Munir a intrat într-un conflict cu prim-ministrul de atunci, Imran Khan, după ce Munir i-ar fi adus acestuia la cunoștință efectele implicării viitoarei lui soții într-un caz de corupție. Khan l-a demis pe Munir din funcția de șef al ISI în 2019, declanșând o confruntare intensă între prim-ministru și puternicii generali ai armatei.
În ciuda acestei întâmplări, Munir a fost rapid transferat într-o altă funcție superioară și, în 2022, a fost ales de prim-ministrul Shehbaz Sharif pentru a deveni șef al armatei.
Din 2022 până acum, Khan a reușit să diminueze încerederea populației în armată, care timp de decenii s-a bucurat de o loialitate necondiționată din partea maselor. În urma arestării lui Khan, iar în contextul alegerilor din 2024, marcate de acuzații de fraudă electorală, mulți cred că represiunile împotriva susținătorilor săi au fost orchestrate de Munir, care a curățat armata de cei loiali acestuia.
Totuși, unii analiști consideră că recentele agresiuni din partea Indiei i-au deschis lui Munir o oportunitate. Cu o fervoare hipernaționalistă în creștere și apeluri pentru un război total cu India, armata răspunde la aceste apeluri, iar Munir este acum văzut de mulți ca apărătorul națiunii.
Aqil Shah, profesor de afaceri sud-asiatice la Universitatea Georgetown, a declarat: "Ca șef al armatei, Munir a adoptat deja o abordare destul de severă – cu Khan în închisoare, alegeri contestate, civilii supuși proceselor militare – ceea ce i-a afectat reputația. Însă un răspuns militar adecvat acestei crize ar putea șterge amprenta represiunii politice și i-ar permite să-și întărească poziția de șef al armatei, demonstrându-și fermitatea în fața unui dușman istoric precum India".
"Când va pune în aplicare planul, va intra în luptă cu toată forța"
Ideologia dură a lui Munir față de India este bine cunoscută, scrie The Guardian. Ca mulți alți membri ai armatei, el subscrie la "teoria celor două națiuni", conform căreia musulmanii din Pakistan nu pot coexista în mod fundamental cu hindușii în aceeași țară. În comentariile sale recente, care au fost interpretate ca fiind extrem de antagoniste față de India, Munir a afirmat: "Religiile noastre sunt diferite, culturile noastre sunt diferite, tradițiile noastre sunt diferite, gândurile noastre sunt diferite, ambițiile noastre sunt diferite".
Generalul în retragere Muhammad Saeed, fost șef al Statului Major General (CGS), a declarat: "Am servit alături de el mulți ani și știu că generalul Asim Munir este un om neînfricat. Guvernul i-a dat acordul pentru a planifica răspunsul [la provocările Indiei], dar nu va fi doar decizia lui. Când va pune în aplicare planul, va intra în luptă cu toată forța".
În ceea ce privește puterea militară de-a lungul frontierei contestate, în ciuda faptului că armata Indiei este aproape dublă ca mărime față de cea a Pakistanului – aproximativ 1,2 milioane de militari activi față de 650.000 ai Pakistanului – Sushant Singh, autor și lector de științe politice la Yale, care a petrecut două decenii în armata indiană, consideră că cele două armate sunt "destul de echilibrate".
Singh subliniază că, din 2020, India a deplasat cantități uriașe de personal și resurse militare spre granița sa cu China, după escaladarea crizei la granița dintre India și China. În plus, India se confruntă cu dificultăți în modernizarea forțelor sale armate și cu o problemă sistematică de recrutare, ceea ce a dus la un deficit de soldați. "În ciuda dimensiunii sale, India nu are un tip de dominație care să sugereze că ar putea înfrunta ușor Pakistanul sau să obțină o victorie rapidă", a declarat Singh.
Chiar și printre generalii indieni, soldații pakistanezi sunt considerați a fi extrem de disciplinați și de înaltă performanță. Totuși, Singh remarcă o problemă majoră: "Conducerea militară superioară a Pakistanului este puternic politizată și a acționat adesea sub influența ideologiei, conservatorismului religios sau chiar a comportamentului delirant".
"Generalul Munir este sub o mare presiune politică", adaugă el. "Există, de asemenea, presiuni din partea co-comandanților pentru ca el să acționeze ferm, astfel încât să demonstreze și să restabilească credibilitatea armatei ca instituție".
"Așteaptă momentul potrivit pentru a da marea lovitură"
În ultimele săptămâni, pe măsură ce Pakistan și India s-au apropiat de un război total mai mult decât în ultimele decenii, toate privirile au fost ațintite asupra lui Munir. După ce India a lansat cele mai intense atacuri aeriene asupra Pakistanului de la războiul din 1971, în primele ore ale zilei de 7 mai, lovind nouă ținte și ucigând 31 de persoane, inclusiv copii, Pakistanul a promis că va răspunde la acest "act de război".
Atacurile inițiale ale Indiei de miercuri au fost represalii directe pentru un atac în Kashmirul administrat de India la sfârșitul lunii trecute, în care militanții au ucis 25 de turiști hinduși și un ghid turistic.
Armata pakistaneză a primit rapid autorizația completă din partea guvernului pentru a decide cum va răspunde la atacul indian. Deciziile privind orice plan de represalii vor fi acum în mare măsură influențate de Munir.
Sâmbătă dimineață, după ce India a fost acuzată că a lansat rachete asupra a trei baze militare pakistaneze, Pakistanul a declarat că a început contraatacul.
O figură familiarizată cu discuțiile purtate de conducerea militară pakistaneză de rang înalt a declarat: "Mesajul din partea pakistaneză este că vor riposta foarte puternic la provocarea indiană".
Acest lucru a fost confirmat de o altă sursă importantă din domeniul securității din Pakistan. "Va veni cu putere. Când o vom face, toată lumea va ști. Munir așteaptă momentul potrivit pentru a da marea lovitură", a spus el.
Sâmbătă, ministrul de externe indian, Vikram Misri, a acuzat Pakistanul de încălcarea armistițiului agreat de cele două țări după discuții mediate de președintele american, Donald Trump.
Temerile legate de o escaladare nucleară nu au fost niciodată mai mari
În ceea ce privește echipamentele, India a început în ultimii ani să renunțe la dependența sa de armele rusești, înlocuindu-le cu muniție occidentală, inclusiv avioane de elită franceze Rafale și avioane F-16 din Statele Unite. În schimb, Pakistanul achiziționează acum aproximativ 80% din arsenalul său militar din China, scrie The Guardian.
Pe măsură ce tensiunile cu India au crescut luna trecută, China a trimis rapid în Pakistan 100 de rachete PL-15 mai avansate, pe care de obicei le păstrează pentru propriul său inventar.
Vineri, armata pakistaneză a susținut că a folosit rachetele PL-15 pentru a doborî mai multe avioane indiene în timpul atacurilor de miercuri. Shuja Nawaz, autor al cărții "Săbii încrucișate" ("Crossed Swords") și expert recunoscut în armata pakistaneză, a declarat că acest lucru arată că "China nu doar ajută Pakistanul, dar îl folosește și ca teren de testare pentru armamentul său împotriva Indiei".
Pentru Nawaz, utilizarea atacurilor de precizie și a dronelor fără pilot de ambele părți face ca acest conflict să fie diferit de orice altceva din istoria amară a relațiilor dintre India și Pakistan, crescând astfel riscul unei escaladări cu impact devastator.
"Munir nu are cu adevărat timpul necesar pentru a juca un joc lung în această situație. Trebuie să demonstreze rapid că el și armata sunt pregătiți să apere țara", afirmă Nawaz. De asemenea, temerile legate de o escaladare nucleară nu au fost niciodată mai mari. "India și Pakistanul nu duc războaie lungi, ci războaie scurte, în care folosesc tot ce au în arsenal. Cea mai mare temere a mea este că Pakistanul va utiliza arme nucleare tactice și va dezlănțui iadul".