Siria se află din nou în mijlocul unui conflict sectar mortal, la doar o jumătate de an de când regimul Assad a fost răsturnat și puterea a fost preluată de coaliția de rebeli care a luptat împotriva dictatorului sirian vreme de peste un deceniu. De această dată, în mijlocul conflictului se află minoritatea druză din Siria. Acest conflict intern din Siria a dus la ceea ce pare să fie o intervenție israeliană după ce IDF a bombardat în forță Damascul, miercuri, scrie CNN.
Zeci de oameni au fost uciși în această săptămână în confruntări cu susținători ai guvernului ale militanților druzi. Scenele haotice au loc în orașul Suwayda, în sudul Siriei. Intervenția noului regim de la Damasc a fost rapidă.
Această intervenție a dus și la anunțul Israelului că se angajează să-i protejeze pe druzi.
SUA au calificat situația drept „îngrijorătoare”, conform emisarului Tom Barrack, care ar fi îndemnat Israelul să oprească bombardamentele. Totuși, guvernul Netanyahu nu pare dispus să se oprească și a dat un nou ultimatum administrației președintelui sirian, Ahmed al-Shara, să-și retragă forțele din Suwayda, altfel va urma intensificare bombardamentelor.
Ce s-a întâmplat în Suwayda
Armata siriană a intrat în Suwayda la începutul săptămânii. Orașul este un fief al comunității druze din sudul țării. Violențele au început acolo în weekend, inițial între forțele militanților druzi și triburile de beduini.
Aceste violențe au alimentat temerile că vor reîncepe atacurile împotriva minorităților din Siria. În urma confruntărilor, au murit cel puțin 30 de oameni și au fost răniți zeci.
Forțele islamiste aliate guvernului sirian s-au alăturat lupte în această săptămână, accentuând îngrijorarea printre druzi și determinându-l pe un personaj cheie în această comunitate să solicite protecție din partea comunității internaționale.
Israelul, care s-a angajat, anterior, să-i protejeze pe druzi, a lansat noi lovituri împotriva forțelor guvernului sirian care avansau spre Suwayda și a susținut că va continua bombardamentele pentru a-i proteja pe militanți.
Diplomația siriană a anunțat, apoi, că mai mulți civili și membri ai forțelor de securitate au fost uciși în bombardamentele IDF, fără să precizeze cifre exacte.
Într-un alt comunicat, ministerul de externe de la Damasc a condamnat atacurile israeliene și le-a descris drept o „încălcare flagranată a suveranității Republicii Arabe Siriene” și un „exemplu demn de dispreț al agresiunilor și interferențelor străine constante în treburile interne ale statelor suverane”.
Anterior, IDF precizase că a lovit „vehicule militare aparținând regimului sirian în regiunea Suwayda din sudul Siriei”.
Tom Barrack, emisarul american în Siria, a declarat că guvernul american este „implicat activ în dialogul cu toate părțile din Siria pentru a merge spre discuții productive despre integrare”.
„Recentele lupte din Suwayda sunt îngrijorătoare pe toate părțile și încercăm să ajungem la un deznodământ pașnic pentru druzi, pentru triburile de beduini, pentru guvernul sirian și pentru forțele israeliene”, a adăugat el.
Între timp, presa americană a scris că administrația Trump i-a cerut Israelului să oprească loviturile împotriva forțelor siriene, iar acesta a promis că atacurile vor înceta de marți seară.
Totuși, miercuri, ministrul apărării israelian, Israel Katz, a spus că IDF-ul va intensifica atacurile asupra sirienilor în Suwayda, dacă forțele regimului nu se retrag din zonă.
„Regimul sirian trebuie să permită druzilor din Suwayda să plece și trebuie să-și retragă forțele. IDF va continua să atace forțele regimului până ce acestea se retrag din zonă și va continua să intensifice loviturile dacă acest mesaj nu este înțeles”.
Cine sunt druzii
Druzii sunt o sectă religioasă arabă de aproximativ un milion de oameni. Ei trăiesc în principal în Siria, Liban și Israel. În sudul Siriei, acolo unde druzii formează o majoritate în provincia Suwayda, comunitatea a fost deseori prinsă în mijlocul conflictului dintre forțele pro-Assad și grupări extremiste, în timpul războiului civil de peste un deceniu.
Druzii sunt originari din Egipt, din secolul al XI-lea. Ei practică o interpretare a islamului în care nu sunt permise convertirile nici pentru a intra, nici pentru a ieși din comunitate. Sunt interzise, de asemenea, mariajele inter-confesionale.
Deși sunt o sectă cu filiație islamică, druzii nu se consideră musulmani.
În Siria, comunitatea druză este concentrată în jurul a trei provincii în apropiere de Înălțimile Golan ocupate de Israel.
Peste 20.000 de druzi locuiesc în Înălțimile Golan, o regiune strategică ocupată de Israel în 1967, după Războiul de Șase Zile. În 1981, Israelul a anexat formal regiunea. Druzii împart acest teritoriu cu aproximativ 25.000 de coloniști evrei.
Majoritatea druzilor care trăiesc acolo se identifică drept sirieni și au respins oferta Israelului de a primi cetățenia țării când regiunea a intrat sub ocupație. Cei care au refuzat au primit buletine de rezidență, însă nu sunt considerați cetățeni ai statului evreu.
De ce se luptă druzii cu forțele de la Damasc
După răsturnarea dictatorului Assad, noul președinte sirian, desemnat în funcție în ianuarie, de coaliția de rebeli care a obținut conducerea țării, Ahmed al-Shara, a promis că va duce o politică de incluziune și că va proteja toate minoritățile și comunitățile diverse ale Siriei.
Totuși, forțele sunite extremiste loiale regimului au continuat să atace minoritățile religioase.
În martie, sute de oameni au fost uciși într-un atac împotriva sectei alawite – din care provenea familia Assad – în orașul vestic Latakia. În aprilie, confruntările între susținători ai guvernului și milițiile druze au dus la moartea a cel puțin 100 de oameni.
O problemă-cheie care afectează puternic relațiile dintre noul regim de la Damasc și druzi este cererea ca druzii să renunțe la arme și să se integreze în noul stat sirian. Al-Shara, într-o încercare de a consolida facțiunile disparate ale coaliției rebele și a forma o armată unică, nu a reușit să obțină sprijinul și consimțământul druzilor, care insistă să-și păstreze armele și organizarea de tip miliție independentă.
Druzii, mulți dintre care s-au opus vechiului regim Assad, sunt precauți în legătură cu intențiile lui Al-Shara, cunoscut ca fiind un fost lider jihadist. Ei și-au exprimat îngrijorarea cu privire la excluderea unora dintre liderii lor din procesul de dialog național de la Damasc și s-au plâns că nu au suficientă reprezentare un guvern pentru că doar un druz ocupă o funcție ministerială în administrația lui Al-Shara.
La câteva ore după ce trupele siriene au pătruns în oraș, marți, ministrul apărării sirian, Murhaf Abu Qusra, a anunțat un „armistițiu” după ce ar fi obținut un acord cu lideri neidentificați ai comunității. El a spus că poliția militară desfășoară trupe pentru a „reglementa comportamentul militar și pentru a-i trage la răspundere pe cei care încalcă armistițiul”.
Miercuri, însă, ministerul a anunțat că „grupuri ilegale” și-au reluat atacurile împotriva forțelor guvernamentale.
De ce intervine Israelul
Marți, cancelaria prim-ministrului Netanyahu a transmis că Israelul este „angajat la oprirea vătămărilor druzilor din Siria, motivul fiind alianța frățească cu cetățenii noștri druzi din Israel și legăturile lor istorice și familiale cu druzii din Siria”.
În jur de 130.000 de druzi israelieni locuiesc în Carmel și Galileea în nordul Israelului. Spre deosebire de alte comunități minoritare din granițele statului evreu, druzii participă la eforturile de război ale Israelului și sunt înrolați în armată de la vârstă de 18 ani încă din 1957. De multe ori, ei ajuns să aibă ranguri înalte în armată și construiesc cariere bune în poliție și forțele de securitate.
De asemenea, Israelul a declarat unilateral o „zonă demilitarizată” în Siria care „interzice desfășurarea de forțe și echipamente militare în sudul Siriei”, conform cancelariei premierului.
Această declarație este respinsă de Siria care, alături de comunitatea internațională, a cerut în mod repetat Israelului să-și oprească acțiunile militare care încalcă suveranitatea statului sirian.
Anterior, marți, la începutul zilei, liderul spiritual al druzilor, Himmat Al-Hijiri, a cerut protecți internațională din partea „tuturor țărilor” și „confruntarea acestei campanii barbare” a guvernului și forțelor aliate lui „folosind toate mijloacele posibile”.
„Avem în față un război de exterminare total”, a susținut el într-o declarație video.
În același timp, o declarație transmisă de alți lideri druzi a slutat intervenția guvernului sirian în Suwayda și a cerut statului să-și afirme autoritatea acolo. Ei au cerut și ca grupările armate să-și predea armele forțelor guvernamentale și să înceapă dialogul cu guvernul de la Damasc.
Șansele pentru normalizarea relațiilor sunt mici câtă vreme Israelul bombardează
De la căderea regimului Assad, în decembrie 2024, Israelul a continuat să atace Siria, să-i ocupe din teritoriu și să bombardeze țara. Scopul declarat al acestor agresiuni a fost acela de a opri reconstrucția capacităților militare ale Siriei și de a distruge forțele militante care ar putea să-i amenințe securitatea Israelului.
Atacurile au continuat deși SUA, cel mai apropiat aliat al statului evreu, a cerut acestuia să se oprească și să normalizeze relația cu Siria, acum că Damascul este sub controlul unui nou regim.
America lui Trump a încercat să ducă țările din Orient spre un aranjament în care Siria să participe la Acordurile Abraham, de normalizare a relațiilor cu Israelul.
În mai, președintele Donald Trump s-a întâlnit cu Al-Shara, la Riad, în Arabia Saudită. A fost prima întâlnire la cel mai înalt nivel între SUA și Siria din ultimele decenii.
Înaintea întâlnirii, Trump a anunțat ridicarea sancțiunilor americane asupra Siriei, o decizie sărbătorită în Siria și văzută ca pe o șansă pentru reintegrarea țării în comunitatea internațională.
Deși Israelul a susținut că vrea să facă eforturi pentru a crește lista de semnatari a Acordurilor Abraham – printre țările dorite să normalizeze relațiile fiind Siria și Libanul –, aceste noi atacuri fac dificilă stabilirea dialogului pașnic.
În plus, în ciuda încercărilor lui Al-Shara de a opri atacurile prin dialog diplomatic, Netanyahu a calificat noul guvern de la Damasc drept un „regim islamist extremist” și o „amenințare” pentru Israel.
Ştiri video recomandate
