Atacurile ucrainene împotriva Moscovei au devenit tot mai frecvente, mai distructive și mai letale, iar regimul de la Kremlin pare incapabil să gestioneze situația, în condițiile în care trupele ruse înregistrează pierderi inclusiv pe front, în estul Ucrainei. CNN scrie că atacurile sunt atât de puternice, încât cu siguranță au reușit inclusiv să „spargă bula protectoare” a lui Vladimir Putin, care pare că încearcă cât de mult poate să nu vorbească despre faptul că devine din ce în ce mai greu pentru Rusia să spună că mai poate câștiga acest război.
Știrile despre norii groși și grei de fum care umplu zilnic capitala Rusiei din cauza bombardamentelor ucrainene cu siguranță că au ajuns până și în cel mai izolat cotlon de buncăr la Moscova.
Vladimir Putin a fost acuzat că se ascunde de realitatea tot mai aspră generată de invazia sa în Ucraina.
Imaginile șocante cu cerul Moscovei arată o realitate dură pentru Putin – e greu de crezut că dictatorul rus nu aude și nu vede ce se petrece la o aruncătură de băț de el. Nici măcar cele mai bine antifonate spații din Kremlin nu pot să-l mai apere de sunetul unor explozii în cascadă, la aproximativ 15 kilometri de el.
Moscova, sub asediul dronelor
Clipurile video publicate de ruși pe rețelele sociale spun două povești – în primul rând, apărarea aeriană din capitala rusă – aparent toate cele trei „straturi” – este penetrată de drone ieftine, produse în masă în Ucraina.
Odinioară, acest fel de dronă făceau haos în Ucraina însăși, însă țara invadată a dovedit o reziliență extraordinară și a întors războiul dronelor în favoarea sa.
Situația din Moscova este teribilă – capacul unei rafinării a fost aruncat în aer, incendii multiple consumă spații întregi la doar 15 kilometri de Kremlin. Un dezastru ecologic se derulează în fața ochilor rușilor care înghit fumul negru degajat de explozii și de rafinăriile care ard ca niște torțe.
Avariile sunt catastrofale pentru statul rus și pentru economia lui – va afecta lanțuri de aprovizionare, stocurile de combustibil și e foarte probabil că rușii vor fi nevoiți să stea din nou la cozi uriașe pentru a putea să-și alimenteze mașinile.
Kremlinul suferă un eșec total când vine vorba de protejarea capitalei ruse de consecințele războiului. Până recent, moscoviții puteau fi confortabili susținători ai invaziei criminale pornite de Putin. Acum, când războiul e chiar la ușa lor, situația e ceva mai complicată.
Iar de-aici decurge a doua poveste – starea de spirit a moscoviților e tot mai rea, iar populația orașului pare că e tot mai nemulțumită de ce se întâmplă. Asta poate să ducă la instabilitate politică.
Publicarea în avalanșă a imaginilor video cu dezastrul pe rețelele sociale și eșecul Kremlinului în a controla fluxul acestor informații arată o realitate nouă în Rusia.
De când o micuță dronă ucraineană a lovit pentru prima dată Kremlinul, în mai 2023, cerul Moscovei nu a mai fost niciodată la fel.
Cantitatea mare de clipuri video înfricoșătoare de joi, cu dronele ucrainene venind în valuri lansând atac după atac, marfchează un moment global de claritate – toată lumea poate să vadă că Kremlinul chiar are probleme mari.
Șansa lui Zelenski
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că atacurile sunt un răspuns la atacurile Rusiei împotriva capitalei ucrainene, pe timp de noapte. Luni, rușii au atacat cu sălbăticie Kievul, distrugând cea mai veche catedrală ortodoxă din capitala ucraineană.
Zelenski a părut și mai motivat după summitul G7 din Franța. Acolo, președintele american, Trump, a tratat subiectul războiului din Ucraina cu un amestec de indiferență și sprijin.
Zelenski pare să-și fi redus la zero așteptările de la Trump, însă a plecat de la G7 cu ceva important – o sugestie, chiar dacă și foarte străvezie, că Ucraina ar putea să primească dreptul de a produce sub licență, în masă, unele sisteme de apărare americane.
Asta sugerează că relația SUA-Ucraina e pe cale să devină și mai tranzacțională – Ucraina, pentru propria supraviețuire, va construi armament pe care fabricile NATO îl construiesc mult mai lent și mai scump.
Totuși, e greu de spus din atitudinea pendulantă a lui Trump de la G7 dacă mai are vreun apetit pentru pacea în Ucraina. Până și el, un admirator înfocat al lui Putin, trebuie să fi văzut până acum că dictatorul rus nu are absolut nicio dorință de pace.
Putin și războiul său
Putin a ales greșit aproape de fiecare dată de la începutul acestui război – de la a crede că poate să ocupe Kievul și întreaga Ucraină în câteva săptămâni, la a se încrede în armata rusă că liniile sale de aprovizionare pot supraviețui în aceeași stare dincolo de 2022, la a permite transformarea soldaților săi în carne de tun de-a lungul anilor 2023-2024 prin asalturi disperate în Donbas, atacuri care au dus la probleme grave de recrutare și la pierderi enorme pentru câștiguri marginale, la a se încrede în Donald Trump și a fi sigur că acesta poate să extragă concesii în numele său de la Ucraina.
De-a lungul deceniilor în care s-a aflat la putere, dictatorul rus a reușit cumva să-și acrediteze o imagine de „maestru” extraordinar al politicii externe și interne.
Dimensiunea dezastrului din capitala sa și din îndepărtata linie a frontului arată că totul a fost o iluzie, Totuși, ar trebui ca aceste dezastre să afecteze într-un fel măcar marginal procesul său de luare a deciziilor.
Este un moment în care dictatorul rus nu-și poate permite să arate slăbiciune. Este războiul său, războiul pe care l-a ales și pe care l-a purtat în cele mai sângeroase condiții – el îi va decide soarta și în anii care vor urma, și în cartea de istorie.
Problemele de pe front sunt palpabile, dar el se poate convinge pe sine că este vorba doar de o nouă scădere temporară a norocului Rusiei în război — că, în curând, Rusia va egala competențele Ucrainei în domeniul dronelor și va îmbunătăți ritmul în care capturează teritorii.
Situația grea de pe front e palpabilă, dar dictatorul rus are o capacitate extraordinară de a se convinge pe sine că poate lucrurile nu-s așa de rele și că Rusia va reuși „cât de curând” să depășească din nou Ucraina.
Pe plan intern, însă, Putin are cel mai mult de suferit. Recent, a trebuit să îndure umilința acceptării publice că atacurile ucrainene fac avarii și afectează economice, să teritoriile nu-s cucerite la fel de repede pe cât își dorește și să suporte supărarea populației din cauza penelor de internet.
Toate acestea sunt recunoașteri ale realității din partea unui Kremlin al cărui efort de război a acceptat rareori altceva decât perspectiva victoriei totale.
Există puține căi evidente și practice prin care Putin ar putea escalada conflictul fără să agraveze provocările care îl așteaptă. Lovirea statelor estice ale NATO — scenariu asupra căruia unii au avertizat — ar fi un pariu uriaș, în condițiile în care armata sa se chinuie să domine un vecin mai mic.
Folosirea armelor nucleare tactice — o teamă de fundal mai veche pentru unii analiști — ar risca furia Statelor Unite, a Europei și, posibil, chiar a Chinei, pentru un câștig strategic redus.
O demonstrație de forță i-ar aduce puține beneficii lui Putin dacă urmările ar fi îngrozitoare. Iar Rusia lovește deja Ucraina cu tot ce are — folosirea înfricoșătoarei rachete balistice Oreșnik fiind limitată de propriile stocuri.
Schimbări politice majore au avut loc în Rusia după războaie pierdute anterior. Cotidianul moscovit Moskovski Komsomoleț avertiza luna trecută că „pierderile geopolitice majore au fost uneori mai utile decât victoriile strălucite”.
Ieșirea Rusiei din Primul Război Mondial a dus la o revoluție sălbatică; înfrângerea din Afganistan a prefigurat prăbușirea haotică a Uniunii Sovietice; iar Kremlinul a ras de pe fața pământului mare parte din Groznîi înainte de a-i acorda Ceceniei autonomie în 1996. Nu trebuie așteptată o schimbare ușoară, dacă ea va veni — lucru care pare improbabil.
Cei 26 de ani ai lui Putin la conducerea Rusiei au fost marcați, până de curând, de manevre abile, pragmatism și o greutate geopolitică disproporționat de mare.
Următoarea mișcare a Rusiei, în timp ce orizontul capitalei saleeste acoperit de fum negru, trebuie să fie găsirea unei modalități de a-și accepta slăbiciunea și de a se adapta la ea, fără să proiecteze nimic altceva decât forță. O sarcină aproape imposibilă, dar, în sistemul pe care Putin l-a impus cu încăpățânare Rusiei, ea îi revine doar lui, concluzionează CNN.
Ştiri video recomandate
