CNN: Cât de rău ar fi dacă SUA s-ar retrage din NATO? Poate Alianța să supraviețuiască fără Statele Unite?

Europa se află în fața unei noi realități sumbre – Statele Unite, până acum stâlpul NATO – alianța care a garantat securitatea continentului vreme de aproape 80 de ani, ar putea să nu mai vrea să mai susțină aranjamentul de securitate de după Al Doilea Război Mondial, scrie CNN.

Animozitatea publică arătată de președintele Donald Trump față de Ucraina și față de Volodimir Zelenski, disponibilitatea sa de a se alinia Rusiei lui Vladimir Putin și recentele comentarii care au pus la îndoială solidaritatea NATO dacă aliații „nu plătesc” i-au forțat pe liderii europeni să se gândească la ceva ce până acum a fost de neconceput – sunt SUA un partener de încredere într-un moment în care continentul e zguduit de cel mai mare război de după 1945?

Pe de altă parte, NATO nu e nici pe departe neputincios, chiar și în absența SUA – are peste un milion de trupe și armament modern la dispoziție de la cele 31 de țări ale alianței. În plus se bucură de un knowhow tehnologic serios care să ajute Alianța să se apere și fără SUA, spun analiștii.

Cei mai mari contributori la bugetul militar al NATO sunt SUA și Germania, dar și la bugetul civil și la programul de investiții în securitate – cu 16 procente fiecare, urmate de UK cu 11 și Franța cu 10%. Analiștii spun că nu ar trebui chiar așa de mult pentru ca țările europene să acopere contribuția SUA, dacă acestea s-ar retrage.

Dacă țările europene se unesc și cumpără echipamentul potrivit, Europa „ar putea să aibă o serioasă capacitate de descurajare convențională și nucleară”, spune Ben Schreer, director executiv pentru Europa la Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS).

„Chiar și singură, Europa încă are capacitatea de a aduna resursele necesare pentru a se apăra. Întrebarea este doar dacă este dispusă să o facă”, a mai adăugat Schreer.

Asta rămâne întrebarea-cheie. După peste 75 de ani și 14 președinți diferiți, inclusiv prima administrație Trump, SUA a reprezentat elementul care a ținut alianța unită.

În timpul Războiului Rece, trupele americane de pe continent au reprezentat principala descurajare față de orice ambiție sovietică de a extinde Pactul de la Varșovia, iar acesta s-a prăbușit în 1989, după căderea Zidului Berlinului.

Campaniile NATO din Iugoslavia în anii 1990 au fost realizate cu ajutorul trupelor americane și cu forța aeriană a armatei americane. Iar mai recent, până la revenirea la Casa Albă a lui Trump, SUA au condus eforturile de a sprijini Ucraina invadată.

Analiștii spun că aceste decenii de solidaritate transatlantică se află la final.

Cearta lui Trump cu Zelenski în Biroul Oval, care a dus la suspendarea ajutorului militar pentru Ucraina, „a părut ca o ruptură mai profundă, nu doar cu Ucraina ci și cu strategia americană pentru «lumea liberă», de la Truman până la Reagan”, spune Dan Fried, cercetător senior la Atlantic Council și fost adjunct de secretar de stat pentru Europa.

John Lough, fost oficial NATO care lucrează acum la Chatham House, think-tank din Londra, vede o ruptură și mai profundă în alianță.

„Pare că SUA văd acum Europa mai mult ca pe un competitor, un rival, decât un aliat”, o fractură pe care Lough o consideră ireparabilă.

„Odată ce începi să pierzi din acel angajament, ești pe cale să-l pierzi pe tot”, a adăugat el.

În același timp, în unele cercuri din Europa se pune întrebarea dacă SUA ar trebui văzute mai degrabă ca un dușman. Totuși, alți analiști spun că un NATO fără SUA nu e neapărat o idee atât de proastă.

„Odată de aliații SUA devin convinși că nu mai pot avea încredere în capacitățile americane de a-i apăra, se vor grăbi să-și facă treaba și să lucreze la creșterea propriilor capacități. În acest sens, poate contraintuitiv, o retragere a forțelor SUA va crea o Europa poate chiar mai puternică, nu mai slabă”, este de părere Moritz Graefrath, cercetător postodoctoral în securitate și politică externă la Institutul de Cercetare Global William & Mary.

Premierul polonez, Donald Tusk, e de părere că acest proces a fost deja pus în mișcare.

„Europa ca întreg este cu adevărat capabilă să câștige orice confruntare militară, financiară și economică cu Rusia. Suntem pur și simplu mai puternici. Trebuie doar să credem în noi, iar astăzi pare că asta începe să se întâmple”, a spus liderul polonez înainte de summit-ul UE din această săptămână.

De ce dispune Europa

În teorie, o armată europeană ar fi formidabilă.

Turcia are cea mai mare armată terestră după SUA, cu 355.200 militari activi. E urmată de Franța (202.200), Germania (179.850), Polonia (164.100), Italia (161.850), Regatul Unit (141.100), Grecia (132.000) și Spania (122.200).

Prin comparație, SUA are desfășurate sau disponibile pentru bazele din NATO în jur de 80.000 de militari. Majoritatea sunt în Germania (35.000), Italia (12.000) și Regatul Unit (10.000)

Multe dintre țările mari ale NATO au și armament la același nivel sau chiar mai mult decât Rusia. În ce privește portavioanele, de exemplu, Rusia are un singur portavion învechit, în timp ce doar Regatul Unit de unul singur are două portavioane moderne, capabile de a lansa avioane de luptă F-35B. Franța, Italia și Spania au fiecare portavioane și vase amfibii capabile de a lansa avioane de luptă.

Pe lângă SUA, NATO mai are și alte două puteri nucleare – Franța și Regatul Unit.

Forțele terestre ale europenilor includ tancuri moderne – Leopard-uri germane și Challenger-uri britanice, dintre care unele unități donate se află pe frontul din Ucraina. În același timp, forțele europene dispun și de rachete de croazieră puternice – SCALP/Storm Shadow.

Analiștii spun că și dacă SUA s-ar retrage complet din Europa, infrastructura militară ar rămâne acolo. SUA au 31 de baze permanente în Europa, conform Congressional Research Service – instalații de comandă și control navale, aeriene și terestre – care ar reveni țărilor care le găzduiesc în cazul unei retrageri americane.

În plus, infrastructura nu ar fi pierdută nici dacă guvernul american ar regreta decizia făcută și ar decide să revină.

Ce urmează

Unii speră că discuțiile legate de retragerea americană din NATO sunt doar un bluf al lui Trump, menit să-i facă pe aliați să se mobilizeze și să cheltuiască mai mult pe apărare.

În fapt, lumea a mai fost o dată în această situație, în timpul primei administrații Trump, când președintele a cerut Pentagonului să ia în considerare opțiuni pentru a reduce numărul de trupe din Coreea de Sud. Trupele americane de acolo se află ca formă de garanție de securitate împotriva Nordului înarmat nuclear.

O sursă familiarizată cu discuția a declarat pentru CNN la acea vreme că o retragere a trupelor americane ar putea să aibă loc, dar nu înainte ca mai mult timp să treacă de la o „eliminare verificabilă a armelor nucleare nord-coreene”.

Trump nu a avut, însă, nicio putere de a-l convinge pe dictatorul Kim să renunțe la armele sale nucleare, obținut de regimul de la Phenian tocmai ca element de descurajare față de o posibilă operațiune de schimbare de regim în Coreea.

După acest eșec, SUA au revenit la „business as usual” în ce privește prezența în peninsula coreeană. Același lucru s-ar putea întâmpla și în Europa dacă Trump nu primește de la Putin ce dorește, spune analiștii.

„Dacă Putin încearcă să-l fraierească prea mult pe Donald, chiar și Donald Trump ar putea să-și dea seama de asta”, spune Schreer.