Pe șoselele Moscovei, șoferi îmbufnați așteapă în cozi lungi la benzinării pentru a alimenta – mulți și-au petrecut ziua, spun ei pentru CNN, căutând stații de alimentare care să și aibă benzină – ceva extraordinar pentru capitala unei țări care este faimoasă pentru resursele energetice și pentru producția mare de combustibil. Mai neașteptat este și că războiul pornit de Putin împotriva Ucrainei ajunge să fie resimțit și de moscoviți, protejați până acum de ororile comise de regimul rus împotriva țării vecine.
Acum, pentru prima dată, conflictul care a ajuns deja în al cincilea an este resimțit cu vârf și îndesat și în capitala rusă. Kremlinul insistă să-și numească războiul sângeros de distrugere a țării vecine o „operațiune militară specială”.
În ultima lună, campania fără precedent de atacuri cu drone a Ucrainei a pus pe butuci întreaga industrie rusă a petrolului și energiei.
Într-o singură noapte, Rusia a raportat că a interceptat 660 de atacuri cu drone în 12 regiuni – unul dintre cele mai puternice atacuri ucrainene de când a început războiul, în 2022.
Țintele sunt alese cu grijă – rafinării, terminale petroliere, containere navale, instalații militare din profunzimea teritoriului rus. Este o campanie gândită și executată cu scopul de a drena viața din economai de război a statului agresor. Astfel, cresc mai ales costurile pe care Kremlinul trebuie să le plătească pentru continuarea acestui război. Până acum, pare că funcționează.
De-a lungul și de-a latul Rusiei, sursele independente de știri documentează pe larg felul în care războiul purtat împotriva Ucrainei îi prinde pe ruși din urmă – vehiculele așteaptă în cozi uriașe la stații de alimentare, deși multe dintre ele nu au cum să acopere cererea oricum.
În Crimeea anexată, vânzările de combustibil au fost suspendate de autoritățile de ocupație iar întreaga peninsulă este sub stare de urgență.
Chiar și pentru Kremlin, care deseori încearcă să-și minimalizeze agresiv eșecurile, realitatea nu mai poate fi atât de ușor negată.
Dictatorul Vladimir Putin a prezidat o reuniune de urgență cu oficiali de rang înalt, în weekend, în care s-a discutat situația complicată în care se află Rusia – stocurile de petrol ale țării au coborât până la un nivel critic.
„Sunteți conștienți de problemele pe care le au șoferii și firmele și că ele persistă”, le-a spus Putin oficialilor săi, recunoscând ceea ce autoritățile au încercat să minimalizeze vreme de săptămâni întregi.
„Din păcate, încă avem cozi la benzinării”, a adăugat el.
Presiune intensă pe Kremlin
Au existat și alte indicii că Kremlinul simte o presiune intensă – Putin a dezvăluit că ia în considerare o interdicție totală pe exporturile de motorină. Așa l-a contrazis direct și pe unul dintre vicepremierii săi, care a spus că o astfel de măsură nu este necesară. Dictatorul a confirmat că a format un grup de lucru care să caute soluții la criza benzinei din Rusia.
Putin a avertizat că în pericol este și sectorul agricol și că Rusia trebuie să „reducă la minimum impactul atacurilor teroriste asupra țintelor civile și infrastructurii” (Ucraina nu a atacat ținte civile sau de infrastructură civilă – n. red.). – declarație care le contrazice pe cele anterioare, conform cărora, atacurile cu drone ale ucrainenilor sunt „irelevante”.
Ce este cel mai ironic este că, vreme de ani de zile, regimul de la Kremlin și-a făcut principala misiune din distrugerea sistematică a infrastructurii ucrainene de energie, cu scopul de a face viața imposibilă civililor ucraineni. Acum, Ucraina însăși pare că întoarce această logică invers, iar rușii încep să simtă și ei efectele acestei strategii.
Asta alimentează speranțele criticilor occidentali ai Rusiei.
La summitul G7 din Franța, organizat la începutul acestei luni, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost categorică. „Situația se întoarce în favoarea Ucrainei”, a afirmat ea. „Contextul din 2026 este foarte diferit de cel din 2025. Oboseala Rusiei se vede limpede. Acesta este momentul să ne intensificăm sprijinul”.
Oficiali occidentali spun că această campanie ucraineană a afectat grav aprovizionarea Rusiei cu combustibil și livrările către armată, încetinind eforturile armatei ruse pe front.
Într-un raport recent, Council on Foreign Relations a remarcat că intensificarea operațiunilor cu drone a contribuit direct la recucerirea de către Ucraina aproximativ 202 kilometri pătrați în februarie, inversând tendința de câștiguri teritoriale rusești care caracterizase frontul pe tot parcursul lui 2025.
Până și tonul lui Donald Trump pare să se fi schimbat.
La summitul G7, el le-a spus jurnaliștilor că Rusia „ar trebui să ajungă la un acord”. Câteva zile mai târziu, revenit la Washington, Trump l-a numit pe Volodimir Zelenski „curajos” și a spus că acesta „se descurcă destul de bine” în război. Sunt formulări vizibil mai calde din partea unui președinte care și-a petrecut mare parte din anul trecut presând public Ucraina să negocieze dintr-o poziție de slăbiciune.
Zelenski, la rândul său, a explicat clar ce crede că poate obține prin campania cu drone. Cu sprijinul potrivit, Ucraina poate „crea rapid condiții în care Rusia va fi obligată să aleagă pacea”, a declarat el.
Totuși, ar fi o greșeală să se concluzioneze că problemele actuale ale Rusiei vor forța Kremlinul să cedeze — cel puțin nu deocamdată și, probabil, nici prea curând.
Putin și-a construit, de-a lungul deceniilor, o imagine de lider intransigent, ceea ce face ca o capitulare, o retragere sau chiar și un compromis în Ucraina să fie extrem de puțin probabile și greu de gestionat politic pentru el.
Având în vedere că invadarea Ucrainei de către Putin a provocat, potrivit celor mai solide estimări occidentale, cu mult peste un milion de morți și răniți, iar Rusia și-a revendicat suveranitatea asupra a patru regiuni ucrainene pe care încă nu le controlează în întregime, orice înțelegere care nu poate fi prezentată la Moscova drept o victorie decisivă riscă să provoace tensiuni politice interne serioase.
Adepții liniei dure din cercul lui Putin continuă să îi spună că întreaga regiune Donbas poate și trebuie cucerită. Acest argument nu dispare doar pentru că rafinăriile rusești ard.
Iar actuala penurie de combustibil este reală și resimțită dureros, dar nu trebuie interpretată drept un semn că Rusia este gata să se predea.
Ştiri video recomandate
