Uniunea Europeană rămână în alertă crescută din cauza incendiilor brutale care au afectat mare parte din continent în această vară „infernală”, iar presiunea începe să crească și asupra țărilor din Europa de Est, după mai multe săptămâni de fenomene extreme în vestul continentului, relatează Euronews, sâmbătă.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat sâmbătă după-amiază că Europa se află în „alertă ridicată de incendii de vegetație” și că presiunea crește asupra țărilor din Europa de Est.
Europa continuă să lupte cu o serie de incendii devastatoare, în timp ce continentul se confruntă cu temperaturi sufocante și o secetă tot mai severă, iar mii de oameni au fost obligați să își părăsească locuințele.
În Franța, autoritățile au anunțat că alți 100 de locuitori și turiști din zona orașului Luglon, în departamentul Landes din sud-vestul țării, au fost evacuați, sâmbătă, în timp ce incendiul izbucnit joi continua să ardă.
Într-un bilanț publicat sâmbătă dimineață, prefectura Landes a precizat că incendiul a mistuit până acum aproximativ 1.580 de hectare și că era „deosebit de activ” la sud-est de Luglon, în apropierea localității Garein.
„În total, 550 de pompieri sunt mobilizați în prezent pentru a opri extinderea incendiului. Mijloacele aeriene își vor relua rotațiile”, a transmis prefectura.
În regiunea Eifel din Germania, un incendiu de amploare a dus la evacuarea a cel puțin 1.800 de persoane din Hürtgenwald, unde aproximativ 1.400 de pompieri luptă cu flăcările.
Se crede că incendiul este cel mai mare incendiu forestier din istoria landului Renania de Nord-Westfalia.
Între timp, echipe suplimentare de pompieri germani au fost trimise pentru a-i ajuta pe colegii lor belgieni, care luptă cu un alt incendiu în parcul natural Fagnes, în apropierea frontierei dintre cele două țări.
Incendiul a izbucnit vineri și a mistuit cel puțin 16 kilometri pătrați de pădure, au anunțat autoritățile.
Aproximativ 1.000 de persoane au fost evacuate și în regiunea Aragon din nord-estul Spaniei, unde continuă să ardă un incendiu care a devastat peste 15.000 de hectare. Pompierii spun, însă, că au reușit să oprească extinderea focului spre zonele locuite, iar prognozele meteo indică o posibilă scădere a temperaturilor în curând, existând și șanse de ploi slabe.
Europa de Est
Și Grecia se află în alertă ridicată, după ce rafalele puternice de vânt din mai multe zone ale țării au crescut riscul declanșării incendiilor.
Peste 50 de incendii agricole și forestiere au izbucnit în ultimele 24 de ore, deși majoritatea au fost ținute sub control, potrivit serviciului de pompieri.
În Croația, serviciile de urgență luptă cu un incendiu de vegetație pe insula Dugi Otok, unde intervin peste 100 de pompieri și două aeronave care aruncă apă asupra focarelor.
Alți 240 de pompieri și trei aeronave au reușit vineri să aducă sub control un alt incendiu pe peninsula Peljesac.
Autoritățile sârbe au anunțat vineri seară că luptă cu 25 de incendii forestiere, dintre care unul a devastat 25 de kilometri pătrați de teren în parcul național Deliblatska, în apropiere de Belgrad.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat sâmbătă după-amiază că Europa se află în „alertă ridicată de incendii de vegetație” și că presiunea crește asupra țărilor din Europa de Est.
Ea a adăugat că sateliții de observare a Pământului din programul Copernicus al UE sprijină deja operațiunile de cartografiere din Spania, Albania, Grecia, Franța, Germania și Serbia și că Mecanismul de Protecție Civilă al UE „este disponibil atunci când o țară solicită ajutor”.
Vara extremă din acest an a „ras” creșterea economică a țărilor europene
Vara lui 2026 va costa economia blocului european în jur de 180 de miliarde de euro, adică echivalentul a 1% din PIB-ul său, întreaga creștere așteptată a economiei europene din acest an.
Franța ar putea să piardă 1,4 procente de creștere economică, suficient cât să împingă economia franceză în recesiune. Economia țării ar urma să se contracte cu 0,6%. O scădere de 0,8% va rade efectiv și creșterea economică a Olandei.
„Rezultatul nu este doar că cele mai fierbinți țări pierd cel mai mult”, se arată în analiza realizată de Triodos Bank.
„Spania și Italia au cele mai mari expuneri fizice la căldură în termeni absoluți, însă deceniile de aclimatizare fac ca efectul marginal al fiecărei zile fierbinți să fie relativ mic”.
Cele mai mari pierderi sunt așteptate să fie produse de micșorarea productivității din cauza căldurii extreme. Triodos stimează că scăderea productivității muncii va duce la o pierdere de 0,6% din PIB, în timp ce producția agricolă ar putea scădea cu între 3 și 7 la sută.
„La prima vedere ar putea părea că e vorba de o scădere modestă, însă vorbim de întreaga creștere economică a Europei pe acest an”.
Noi episoade de căldură extremă
Iar vara nici măcar nu s-a terminat. Franța și Marea Britanie se pregătesc de al cincilea val de căldură din acest sezon în săptămâna care vine, iar temperaturile urmează să se apropie din nou de 40 de grade Celsius în sud-estul Franței și de 36 de grade în UK.
„Factura” deja depășește problema PIB-ului. Politico estimează că vara infernală din acest an a produs deja 14.000 de decese în plus în șase dintre cele mai afectate țări europene.
În Austria, seceta a provocat pierderi agricole estimate la un miliard de euro, potrivit Austrian Hail Insurance, după ce unele regiuni au primit, de la mijlocul lunii iunie, cu peste 75% mai puține precipitații decât în mod normal.
Triodos a avertizat că această vară nu ar trebui tratată drept un episod excepțional, afirmând că perioadele de căldură extremă „ar putea deveni structurale” pe măsură ce planeta se încălzește.
Guvernele pot, însă, limita pagubele prin investiții în irigații, izolație și sisteme de răcire, precum și prin modificarea programului de lucru.
„Fiecare an în care ne adaptăm fără să reducem emisiile este un an împrumutat dintr-un viitor construit pe temperaturi și mai ridicate”.
