Grecia şi-a redus drastic cheltuielile pentru sănătate de la începutul crizei economice, ceea ce a determinat o explozie a consumului de droguri şi, în consecinţă, a infecţiilor cu HIV, relatează Le Monde.
În perioada 2010-2011, Guvernul grec şi-a redus cheltuielile în domeniul sănătăţii cu 13 la sută, restrângându-şi bugetul de la 16 milioane de euro la 13,8 milioane de euro. Unii evaluează reducerea cheltuielilor în tot sectorul la 36 la sută, în timp ce în prezent sunt dezbătute economii mai ample. Spitalele, în aşteptarea fondurilor, îşi reduc comenzile de medicamente, ca şi numărul de operaţiuni, pe care le selecţionează în funcţie de urgenţă. Ca o consecinţă a acestei situaţii, pe străzi, toxicomanii au devenit "victimele discrete ale crizei", comentează cotidianul francez.
Rata şomajului se ridica în martie la 21,9 la sută, potrivit ultimelor date ale Eurostat, iar peste jumătate dintre tinerii cu vârste mai mici de 25 de ani nu au un loc de muncă (52,1 la sută). În plus, având în vedere perspectiva unei austerităţi pe termen nedefinit, organizaţiile neguvernamentale se tem că vor asista la o explozie a consumului de droguri în rândul categoriilor vulnerabile şi, odată cu aceasta, a infecţiilor cu HIV.
În 2010, anul declanşării crizei datoriilor, numărul utilizatorilor deheroină ar fi crescut cu aproape 20 la sută, ajungând de la 20.200 la 24.100 de persoane, potrivit unei estimări a Centrului grec pentru studierea şi supravegherea drogurilor. În acelaşi timp, structurile care permit acordarea de ajutor toxicomanilor au rămas fără finanţare.
Numărul infecţiilor cu HIV a crescut cu 57 la sută în raport cu 2010, potrivit centrului. Acest grad de contaminare este deosebit de ridicat printre toxicomanii care folosesc seringi uzate. Anul trecut, acesta era de 15 ori mai mare decât cel din 2010.
La jumătatea lui iunie, directoarea organizaţiei Médecins sans fronti?res de la Atena, Reveka Papadopoulou, afirma că numărul bolnavilor de SIDA în centrul oraşului crescuse alarmant anul trecut în raport cu 2010 din cauza suspendării programelor de schimbare de seringi în capitală. Ea asocia această decizie cu un val de reprimare a imigranţilor ilegali şi a altor grupuri vulnerabile. "Acest lucru nu are nimic de-a face cu o lipsă de resurse", a declarat ea, denunţând o formă de "poliţie sanitară" vizând în special imigranţii ilegali.
