Extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest este din nou una dintre prioritățile blocului comunitar, a declarat președintele Consiliului European, Antonio Costa, înaintea începerii unui turneu în această regiune.
Costa a încercat să liniștească țările candidate din Balcanii de Vest, afirmând că stabilitatea și prosperitatea viitoare ale continentului depind de extinderea Uniunii.
Vorbind înaintea acestui turneu diplomatic, liderul european a promis că UE este hotărâtă să relanseze procesul de aderare, care a stagnat în ultima perioadă, parțial din cauza ezitărilor unor state membre.
Într-un interviu pentru Euronews, Costa a îndemnat țările candidate să se angajeze ferm pe calea reformelor.
În centrul misiunii sale în Balcanii de Vest se află nevoia ca Bruxelles-ul să nu piardă controlul strategic asupra unei regiuni-cheie.
„Invazia Rusiei în Ucraina a accelerat procesul de aderare pentru Ucraina și Moldova, așa că nu este corect ca țările din Balcanii de Vest să fie depășite de aceste două state, iar acest lucru le va determina să accelereze reformele”, a declarat Antonio Costa.
Prima oprire a președintelui Consiliului European va fi în Serbia, o țară aflată de mai multe luni într-o criză politică profundă.
În aceeași zi, Costa va vizita și Bosnia-Herțegovina, urmând ca miercuri să aibă întâlniri cu liderii din Muntenegru și Kosovo.
A doua zi, va merge în Macedonia de Nord, iar vineri va încheia turneul în Albania, unde va participa la summitul Comunității Politice Europene (CPE), desfășurat la Tirana.
Securitatea europeană, o preocupare majoră a UE
CPE este un forum interguvernamental de strategie politică ce reunește peste 40 de țări europene, creat în 2022, ca reacție la invazia Rusiei în Ucraina.
Extinderea UE în Balcanii de Vest va fi un subiect esențial la summit, pe fondul instabilității crescânde din regiune.
Liderii europeni se tem că puteri din afara UE își consolidează influența într-o zonă considerată parte integrantă a Europei.
„În Consiliul European există un consens politic larg că extinderea este cea mai importantă investiție geopolitică ce poate fi făcută pentru stabilitatea, pacea și prosperitatea întregii Europe, inclusiv a țărilor din Balcanii de Vest”, a spus Costa.
El a subliniat că „țările UE și cele din Balcanii de Vest împărtășesc o viziune comună, aparținând aceleiași familii europene”.
„De aceea trebuie să muncim pentru ca ele să se alăture oficial acestei familii, în cadrul Uniunii Europene”, a adăugat el.
Serbia, o țară pivot?
Criza politică din Serbia este o sursă de îngrijorare atât pentru UE, cât și pentru NATO.
Președintele sârb Aleksandar Vucic a fost singurul lider dintr-o țară candidată la UE care a participat, pe 9 mai, la ceremoniile de comemorare a celui de-Al Doilea Război Mondial la Moscova. Singurul lider dintr-un stat membru al UE prezent acolo a fost premierul Slovaciei, Robert Fico.
Vucic și Fico au încălcat astfel boicotul impus de țările occidentale Kremlinului. În plus, Serbia nu a aderat niciodată la sancțiunile impuse Rusiei de către UE după invazia Ucrainei.
Pentru mulți sârbi, țara lor – pe atunci parte a Iugoslaviei – este recunoscătoare Uniunii Sovietice pentru eliberarea de sub ocupația nazistă în 1945. Prezența lui Vucic la Moscova nu este neapărat un semnal de susținere a Kremlinului în războiul din Ucraina.
Guvernul lui Vucic a fost zguduit de luni întregi de proteste în Belgrad și în alte orașe din Serbia. Manifestanții îl acuză de corupție și de limitarea libertății politice și a presei.
Săptămâna trecută, Parlamentul European a susținut cauza studenților protestatari din Serbia.
La Strasbourg, eurodeputații au adoptat cu o largă majoritate un raport neobligatoriu despre Serbia, redactat de socialistul croat Tonino Picula. Potrivit acestora, în ciuda unor progrese economice, Belgradul suferă în continuare la capitolele dialog politic intern, stat de drept și luptă anticorupție.
Într-o întâlnire de lucru cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, desfășurată luna trecută, Vucic „a fost foarte clar în privința formării unui nou guvern și a aprobării a trei reforme esențiale: legea electorală, libertatea presei și combaterea corupției”, a spus Costa.
Șeful Consiliului European a subliniat că „extinderea este, în primul rând, un proces de reformă internă”.
Comentând prezența lui Vucic la Moscova și tensiunile politice din Serbia, Costa a precizat că una dintre condițiile pentru aderare este alinierea politicii externe a țărilor candidate la cea a UE.
Totuși, el a adăugat: „Pe 9 mai, la Moscova, am comemorat un eveniment al trecutului. Viitorul Serbiei este în Europa.”
Care este calendarul aderării la UE?
Instituțiile europene au indicat frecvent anul 2030 ca termen de referință pentru primele noi aderări la UE, în special în cazul Albaniei, Muntenegrului și Serbiei. Totuși, în prezent, Bruxelles-ul menționează doar Albania și Muntenegru.
„Nu am o dată fixă. De ce 2030? Și de ce nu mai devreme? Aderarea este un proces bazat pe merit. Dacă țările își implementează reformele, ar putea adera chiar și înainte de 2030. Dar tocmai meritele pot face diferența. Albania și Muntenegru sunt, în mod clar, mai avansate decât celelalte țări”, a spus Costa.
Cu toate acestea, războiul Rusiei în Ucraina a dus la reaprinderea tensiunilor în Balcanii de Vest, în special în Bosnia și între Serbia și Kosovo.
„Nu cunosc un stimulent mai bun pentru depășirea conflictelor încă nerezolvate decât această oportunitate poate unică: aderarea la Uniunea Europeană. Este cea mai bună condiție pe care o putem oferi țărilor din Balcanii de Vest – o șansă la prosperitate pe care cu greu ar găsi-o în altă parte”, a declarat Costa.
Potrivit numeroaselor sondaje de opinie, o parte semnificativă a sârbilor și-a pierdut interesul pentru UE, pe fondul ezitărilor Bruxelles-ului în privința extinderii.
„Cel mai important este să înțelegem sensul Uniunii Europene. Săptămâna trecută, am sărbătorit 75 de ani de la Declarația Schuman – primul pas către Uniunea de astăzi”, a amintit Costa.
„Ceea ce a clădit cu adevărat UE a fost voința de a depăși rănile istoriei”, a conchis el.
