Cum devin oamenii săraci din India "şoareci de laborator" pentru grupurile farmaceutice

de G.S.    |    13 Iul 2013   •   09:44
Cum devin oamenii săraci din India "şoareci de laborator" pentru grupurile farmaceutice Foto: Agerpres/AP
În India, unde milioane de oameni nu au mijloacele de a se trata, cei mai săraci sunt ţinta testelor clinice comandate de grupurile farmaceutice indiene sau internaţionale care subcontractează testele unor organizaţii de cercetare fără scrupule şi nereglementate, relatează AFP, conform Mediafax.
Niranjan Lal Pathak nu i-a venit să creadă când medicii unui spital indian i-au oferit să se trateze gratuit de durerile sale de inimă. Cinci ani mai târziu, familia acestui paznic de uzină în vârstă de 72 de ani recunoaşte că nu a realizat că spitalul se foloseau de el pentru a testa un nou medicament...pentru tulburările de anxietate.
"Ni s-a spus că unchiul nostru a fost tratat conform unui protocol special", a declarat pentru AFP nepotul lui Niranjan, Alok Pathak, intervievat prin telefon din oraşul Indone, cel mai mare oraş din Madhya Pradesh, în centrul Indiei, unde a fost spitalizat bătrânul.
"Doctorul spunea că nu trebuie să cheltuim niciun ban. Era doar o condiţie, să nu mergem niciodată la farmacie dacă rămânem fără medicamente şi să venim direct la medic", a continuat el.
Familia a depus la Curtea supremă o cerere afirmând că medicamentul testat era Atopaxar, dezvoltat de o firmă farmaceutică din Japonia, Eisai, şi menit să combată tulburările de anxietate.
Conform familiei sale şi unei organizaţii de apărare a drepturilor în domeniul sănătăţii, Swasthya Adhikaar Manch ("Platforma pentru drepturile sănătăţii"), pacientul nu ar fi acceptat niciodată să fie supus acestui test dacă ar fi fost informat. Familia sa a afirmat că printre altele, efectele secundare au provocat o deteriorare a facultăţilor mentale ale lui Niranjan, afectat astăzi de demenţă.
"De abia ne recunoaşte. Viaţa sa s-a dus, la fel ca şi speranţa noastră de a îl vedea sănătos şi fericit din nou", mărturiseşte nepotul său, cu vocea sugrumată de emoţie.
Bătălia juridică a acestei familii este una dintre zecile de cazuri aduse în instanţă pentru a denunţa practica testărilor ilegale.
O afacere în plină expansiune
Numeroase persoane defavorizate din India servesc drept cobai fără ştirea lor pentru testări de medicamente ale companiilor indiene sau multinaţionale care le subcontractează unor organisme de cercetare nereglementate, conform ONG-urilor.
Într-o declaraţie pentru AFP, preşedinta Asociaţiei indiene pentru cercetări clinice, care reprezintă profesioniştii sectorului, asigură la rândul său că "teste clinice în India, la fel ca în lumea întreagă, sunt guvernate de aceleaşi norme care stipulează cum trebuie să fie practicate, pacienţii aflându-se în centrul preocupărilor".
Practicarea testelor clinice este o etapă obligatorie şi foarte costisitoare pentru firmele care trebuie apoi să dovedească autorităţilor din domeniu că medicamentele nu au efecte secundare şi pot fi comercializate.
Conform Confederaţiei indiene a industriei, grupurile farmaceutice economisesc 60 la sută din costuri prin realizarea testelor noilor medicamente în India. În această ţară în curs de dezvoltare, piaţa cercetării medicale a crescut cu 12,1 la sută în 2010-2011, cu o cifră de afaceri de 485 de miliarde de dolari (376 de miiliarde de euro), conform unui raport al grupului de cercetare, Frost and Sullivan.
Acest studiu, publicat în iulie anul trecut, estimează că industria va atinge un miliard de dolari până în 2016.
Însă bătălia familiei lui Niranjan, care a început în februarie anul trecut, a ajutat la scoaterea la lumină a numeroaselor cazuri de pacienţi abuzaţi de medicii acuzaţi de complicitate cu grupurile farmaceutice.
"Trebuie să existe un anumit simţ al responsabilităţii. Fiinţe umane sunt tratate precum cobai", denunţau doi judecători ai Curţii supreme într-o declaraţie de anul trecut.
În cazul lui Niranjan, spitalul incriminat, Maharaja Yashwantrao Hospital, afirmă că medicul care l-a tratat i-a administrat medicamentul fără autorizaţie şi că ulterior a părăsit instituţia. Grupul Eisai, refuză să comenteze afirmând că nu poate răspunde întrebărilor privind cazuri particulare.
"Eisai întreprinde toate activităţile sale conform celor mai înalte norme legale şi etice", a transmis acesta într-un mesaj către AFP.
Lipsa reglementărilor în India
Conform unui militant al drepturilor în materie de sănătate, Amulya Nidhi, lipsa reglementărilor stricte este un avantaj pentru firme.
"În Europa şi Statele Unite, legile sunt mult mai stricte. India, în schimb, este o destinaţie mai puţin restrictivă pentru testele clinice deoarece reglementările nu au putere", denunţă acest membru al grupului Swasthya Adhikaar Manch.
Această organizaţie, care luptă în numele victimelor testărilor, afirmă că majoritatea vin la spital pentru tratamente minore şi că sunt folosiţi fără consimţământ.
"De multe ori ambalajul medicamentelor nu precizează că sunt prototipuri iar oamenii vulnerabili sunt folosiţi drept şoareci de laborator", subliniază acesta.
Confruntat cu criticile, guvernul este în curs de amendare a unei legi vechi privind medicamentele pentru a impune o responsabilitate mai mare firmelor şi a introduce comitete de etică care să supervizeze testele. Niciun termen de implementare a aceste legi nu a fost acordat.
În virtutea legii, toate persoanele supuse testelor clinice sau familiile lor trebuie să primească exemplare ale dosarului medical, formularului de autorizare şi o asigurare de răspundere civilă.
Sonia Shah, autoarea volumului "Vânătorii de corpuri. Testarea noilor medicamente pe pacientţii cei mai săraci ai lumii" ("The Body Hunters. Testing New Drugs on the World's Poorest Patients"), apreciază că este imperativă găsirea unui echilibru între nevoile fundamentale ale cercetării medicale şi protecţia pacienţilor.
"Spitalele care nu au mijloace obţin finanţare, o expertiză medicală şi de multe ori noi echipamente atunci când realizează teste clinice. Pacienţii care nu pot fi urmăriţi regulat pot avea acces la tratamente pe care nu le-ar fi avut niciodată", rezumă aceasta.
"Problema este a şti dacă avantajele sunt mai importante ca riscurile".
 

x close