De câteva săptămâni, locuitorii a două orașe înfrățite de la granița polono-germană s-au adaptat la o priveliște neobișnuită: gărzi staționate la ambele capete ale podului de 68 de metri care leagă Guben, de partea germană, și Gubin, de partea poloneză. Granița trasată în 1945 de-a lungul râului Neisse — care a împărțit fostul oraș german Guben în două — dispăruse de mult din viața de zi cu zi datorită integrării în UE și a Spațiului Schengen. În ultimele două decenii, localnicii au traversat liber podul pentru a face naveta, a face cumpărături sau a-și duce copiii la școală.
Acum, podul a devenit din nou un simbol al diviziunii, în contextul în care Berlinul și Varșovia intensifică disputa privind solicitanții de azil, pe fondul creșterii sentimentului anti-imigrație, scrie Financial Times.
Luna trecută, într-un caz rar de la aderarea la zona de liberă circulație Schengen în 2007, Polonia a reintrodus controalele cu Germania, ca răspuns la represiunea Berlinului din luna mai.
Prins într-o luptă reciprocă între guvernele de la Berlin și Varșovia, primarul din Guben, Fred Mahro, a fost întristat de vederea gardienilor „care se priveau unii pe alții ca și cum ar fi războiul rece”.
„Ne-am obișnuit cu altceva; Europa poate oferi ceva diferit”, a spus el. „Europa este construită pe încrederea dintre vecini. Când această încredere se erodează, rănește Europa.”
Și rănile vechi au reapărut: luna aceasta, steaguri și pancarte au fost expuse pe partea poloneză a podului pentru a comemora revolta de la Varșovia din 1944, înăbușită de forțele naziste. „Este prima dată când se întâmplă așa ceva”, a declarat Zbigniew Bołoczko, primarul orașului Gubin.
După preluarea mandatului în mai, cancelarul german Friedrich Merz a întărit controalele pentru a interzice intrarea solicitanților de azil. El promisese că va înăspri restricțiile după ce un migrant a înjunghiat mortal un copil cu puțin timp înainte de alegeri și în timp ce încerca să câștige voturi din partea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, care a candidat pe o platformă de deportări în masă.
Represiunea sa a avut loc cu câteva săptămâni înainte de alegerile prezidențiale strânse din Polonia, unde migrația a fost o problemă centrală, determinându-l în cele din urmă pe prim-ministrul polonez Donald Tusk să reintroducă controalele la frontiera cu Germania pentru a bloca potențialele returnări.
Ambele țări au invocat măsuri de urgență pentru a suspenda legislația europeană Schengen care garantează libera circulație. Nouă dintre cele 29 de țări Schengen efectuează în prezent verificări de-a lungul frontierelor lor interne.
Pentru Germania, noile măsuri - care se adaugă controalelor introduse anul trecut de predecesorul lui Merz, Olaf Scholz - marchează o ruptură definitivă față de politica fostului cancelar conservator Angela Merkel, care în 2015-2016 a permis unui număr de aproximativ 1 milion de persoane, multe dintre ele refugiate siriene, să solicite azil.
Candidatul câștigător al PiS, Karol Nawrocki, a condus cererile poloneze de 1,3 trilioane de euro reprezentând despăgubiri pentru atrocitățile naziste comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. El a preluat funcția de președinte, cerând imediat modificări constituționale pentru a apăra suveranitatea poloneză și deschizând o nouă confruntare cu Tusk.
În Gubin, de partea poloneză, tensiunile au izbucnit odată cu intrarea în vigoare a controalelor impuse de Germania. Autoproclamați agenți de justiție polonezi au apărut lângă trecerea podului, pentru a se asigura că „nimeni nu vine de partea germană”, potrivit lui Bołoczko. Tusk i-a numit „huligani”, în timp ce PiS i-a prezentat drept gardieni ai suveranității poloneze. După ce liderul grupării, Robert Bąkiewicz, a primit o grațiere prezidențială luna trecută pentru o condamnare penală anterioară, Tusk a denunțat acest lucru ca fiind „un scandal” instigat de PiS. Mahro și Bołoczko speră să limiteze daunele aduse legăturilor transfrontaliere odată cu revenirea controalelor. Până în prezent, perturbările pentru locuitori au rămas minime, spun ei.
Mahro, care este din partea partidului CDU al lui Merz, a declarat că migrația ilegală a alimentat sprijinul AfD, care a ajuns la aproape 42% în Guben în alegerile parlamentare din acest an. La nivel național, CDU a câștigat cu peste 28% din voturi, în timp ce AfD s-a asigurat pe locul al doilea cu un record de 20%.
Anul trecut, Mahro a fost martor la o camionetă care lăsa pasageri lângă pod. „Oamenilor li s-a spus apoi să treacă granița în Germania și să ceară azil”, a spus el. Alții, a spus el, traversau râul, își schimbau hainele și lăsau în urmă valizele. Mahro consideră răspunsul polonez „legitim”, deși a adăugat: „Mi-ar fi plăcut să fie mai coordonat”.
Ştiri video recomandate
