Republica Moldova, un stat cu o populație de doar aproximativ 2,4 milioane de locuitori, are alegeri parlamentare pe 28 septembrie 2025. Acestea vin la patru ani după scrutinul din 2021, care a marcat o victorie clară a forțelor pro-europene. Republica Moldova are parlament unicameral, existând mai multe motive pentru care a fost menținută această structură legislativă de-a lungul timpului. Moldovenii își vor alege duminică deputații care le vor reprezenta interesele în următorii patru ani.
Istoria Parlamentului Republicii Moldova: De la epoca sovietică la independență
Pentru a înțelege de ce Republica Moldova are un parlament unicameral, trebuie să ne întoarcem în timp, la rădăcinile sale istorice. În perioada sovietică, când teritoriul actual al Moldovei se numea Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) și făcea parte din URSS, organul legislativ era Sovietul Suprem – o cameră unică, controlată strict de Partidul Comunist. Această structură unicamerală era tipică pentru toate republicile sovietice, reflectând centralismul autoritar al sistemului. Primele alegeri moderne au avut loc în aprilie 1990, iar la 23 mai 1991, după prăbușirea URSS, Consiliul Suprem al RSSM a fost redenumit Parlamentul Republicii Moldova. Declarația de Independență din 27 august 1991 a marcat nașterea statului suveran, iar noua constituție adoptată în 1994 a consolidat modelul unicameral.
Constituția din 1994, votată cu o majoritate clară, a definit Parlamentul ca fiind „organul reprezentativ suprem al poporului și singura autoritate legislativă a statului”. Articolul 60 specifică explicit că Parlamentul este unicameral, compus din 101 deputați aleși pentru patru ani prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Această decizie nu a fost întâmplătoare: Moldova, ca stat tânăr și mic, a optat pentru simplitate instituțională, inspirată din modelul românesc și european, dar adaptată la realitățile post-sovietice. Spre deosebire de țări mari precum România sau Franța, care au parlamente bicamerale pentru a echilibra reprezentarea teritorială și populațională, Moldova nu a simțit nevoia unei camere superioare, datorită dimensiunii sale reduse de doar 33.843 km².
În anii '90, țara a traversat crize politice majore, inclusiv războiul din Transnistria (1992), care a dus la separatismul regiunii. Parlamentul unicameral a fost esențial în gestionarea acestor provocări, permițând decizii rapide. De exemplu, în 1994, sub conducerea primului Parlament post-independență, s-a adoptat legea electorală proporțională, reducând numărul deputaților de la 370 (ereditate sovietică) la 104, apoi la 101 în 2000. Această evoluție subliniază rațiunea fundamentală a unicameralismului: eficiența într-un stat unitar, fără federalism complicat.
Motivele principale pentru care Republica Moldova a ales unicameralismul
De ce nu un parlament bicameral, ca în multe democrații consolidate? Răspunsul ține de specificul moldovenesc: dimensiunea redusă, unitatea teritorială (cu excepția autonomiilor Gagauzia și Transnistria) și nevoia de agilitate legislativă. Potrivit experților constituționali, unicameralismul este ideal pentru state cu populație sub 10 milioane, deoarece evită duplicarea eforturilor și blocajele instituționale. În Moldova, cu o suprafață comparabilă cu cea a Belgiei, dar o populație de trei ori mai mică, o cameră superioară ar fi fost redundantă, crescând costurile și birocrația, potrivit constitutionnet.org.
Un alt motiv istoric este influența moștenirii sovietice. Sovietul Suprem era unicameral, iar tranziția la democrație nu a cerut o restructurare radicală. Constituția din 1994, redactată în contextul instabilității post-comuniste, a prioritizat stabilitatea: un singur for legislativ înseamnă decizii mai rapide în domenii cheie precum bugetul, relațiile externe și reformele judiciare. De exemplu, în 2000, modificările constituționale au trecut de la semi-prezidențialism la parlamentarism, consolidând rolul unicameral al Parlamentului în alegerea președintelui (cu 3/5 din voturi).
Din perspectivă democratică, unicameralismul promovează reprezentarea directă a poporului, fără filtre aristocratice sau regionale excesive. În Moldova, deputații reprezintă circumscripția națională, asigurând echitate. Criticii susțin că ar putea lipsi un mecanism de revizuire, dar practica arată contrariul: Parlamentul are comisii puternice și consultări publice. Mai mult, în contextul integrării europene – Moldova fiind candidat UE din 2022 – unicameralismul se aliniază la standarde internaționale, facilitând armonizarea legislației cu acquis-ul comunitar, potrivit Consiliului European.
În ultimii ani, dezbateri au existat despre trecerea la bicameralism, mai ales după crizele politice din 2019, când Parlamentul nu a putut alege președintele, ducând la alegeri anticipate. Totuși, experții Comisiei de la Veneția au recomandat menținerea unicameralismului, invocând „dimensiunea și caracterul unitar al țării”. Astfel, modelul s-a dovedit rezistent, adaptându-se la provocări precum pandemia COVID-19 sau războiul din Ucraina, care a adus refugiați și instabilitate energetică.
Câți deputați sunt aleși pe 28 septembrie 2025
Răspunsul direct: 101 deputați. Conform Constituției, Parlamentul unicameral al Republicii Moldova este compus din exact 101 membri, aleși pentru un mandat de patru ani. Această cifră a fost stabilită în 1994 și confirmată în toate scrutinele ulterioare, inclusiv în 2021, când Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a obținut 63 de mandate.
Alegerile din 28 septembrie 2025 vor folosi sistemul electoral mixt, introdus în 2019: 50 de deputați pe liste de partid în circumscripția națională (proporțional) și 51 în circumscripții uninominale (majoritar). Pragul electoral este de 5% pentru partide, 7% pentru blocuri și 2% pentru independenți. Scrutinul este valid dacă participă cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși. Votarea va avea loc în 1.973 de secții în țară (inclusiv 12 pentru stânga Nistrului) și 301 în diaspora, cu accent pe centre majore precum București sau Chișinău.
Campania electorală, începută pe 29 august, s-a încheiat pe 26 septembrie, într-un context tensionat: acuzații de interferență rusă, corupție electorală și mize pro-UE vs. pro-Rusia. Președinta Maia Sandu avertizează că alegerile sunt „o bătălie finală” pentru integrarea europeană, după referendumul din 2024 care a aprobat aderarea la UE cu 50,4%. Sondajele favorizează PAS, dar concurenți precum Blocul Electoral Patriotic sau Alternativa pot schimba echilibrul.
Ştiri video recomandate
