Arabia Saudită se confruntă cu o dilemă dificilă. De când Statele Unite și Israelul au declanșat războiul împotriva Iranului, la 28 februarie, autoritățile de la Riad au încercat, în mare parte, să rămână în afara conflictului. După ce țara a fost însă atacată din trei direcții, saudiții au decis să riposteze. În această săptămână, Arabia Saudită și Statele Unite au efectuat lovituri comune asupra unor miliții proiraniene din Irak, despre care cred că au lansat drone asupra regatului. Dilema Riadului este dacă trebuie să continue atacurile pentru a-și descuraja adversarii sau să încerce să reducă tensiunile, eventual prin acordarea unor concesii financiare anumitor grupări ostile, scrie BBC.
Cine pe cine atacă și de ce
Conflictul care afectează Golful și alte regiuni ale Orientului Mijlociu de aproximativ cinci luni are, în linii mari, două tabere.
De o parte se află Iranul și Corpul Gardienilor Revoluției Islamice. Alături de acestea sunt rebelii houthi din Yemen, o grupare care a preluat controlul asupra unei mari părți a țării în 2014. Iranul sprijină și Forțele de Mobilizare Populară din Irak, o coaliție paramilitară acuzată că a efectuat aproximativ 30 de atacuri cu drone asupra Arabiei Saudite și care a fost atacată acum, la rândul său.
Tot din tabăra susținută de Teheran face parte Hezbollah, gruparea libaneză care rămâne o forță importantă, dar care, pentru moment, evită să se implice activ.
De cealaltă parte se află Statele Unite, cu forțele extrem de puternice ale Comandamentului Central american, Centcom, susținute în diferite grade de statele arabe din Golf și de Iordania. Israelul rămâne un aliat apropiat al Washingtonului, dar nu mai participă în prezent activ la război.
În ultima perioadă, Iranul și-a concentrat atacurile cu drone și rachete asupra Iordaniei, Kuweitului și Bahrainului. Teheranul vizează, de asemenea, navele comerciale care încearcă să traverseze Strâmtoarea Ormuz fără să respecte noile reguli și rute impuse de Iran.
Implicarea milițiilor irakiene și a rebelilor houthi din Yemen este un fenomen relativ recent și arată că, în absența unui acord de pace durabil între Statele Unite și Iran, regiunea riscă să fie atrasă într-un conflict tot mai extins.
De ce încearcă Riadul să evite războiul
Există mai multe motive pentru care Arabia Saudită încearcă să nu fie atrasă într-o confruntare militară de amploare.
Conducătorul de facto al regatului, prințul moștenitor Mohammed bin Salman, a lansat un amplu proiect de transformare economică și socială, cunoscut sub numele de "Vision 2030".
Scopul său este reducerea dependenței Arabiei Saudite de veniturile din petrol și dezvoltarea unor industrii moderne, capabile să ofere locuri de muncă sutelor de mii de absolvenți și tineri care intră anual pe piața muncii.
O parte importantă a programului presupune atragerea investițiilor străine. Planul include și construirea unor obiective precum centrele de date, care sunt însă vulnerabile în cazul unor atacuri.
Strategia nu poate avea succes dacă Arabia Saudită se confruntă permanent cu amenințarea dronelor lansate de rebelii houthi din Yemen, de la granița sa sudică, sau a rachetelor balistice trase direct de Iran.
Atacul din 2019, semnalul de alarmă pentru Arabia Saudită
În septembrie 2019, saudiții au avut parte de un șoc major.
Într-o perioadă în care relațiile cu Iranul erau deja tensionate, o miliție proiraniană din Irak a lansat mai multe drone asupra a două dintre cele mai importante instalații petroliere ale regatului, la Abqaiq și Khurais.
La momentul respectiv s-a sugerat că atacul ar fi fost lansat de rebelii houthi din Yemen. Urmele loviturilor din structurile instalațiilor erau însă orientate spre nord, ceea ce indica faptul că dronele veniseră dinspre Irak.
Atacul a scos din funcțiune, timp de câteva zile, aproximativ jumătate din capacitatea de export de petrol a Arabiei Saudite. Incidentul a fost un avertisment pentru autoritățile de la Riad, care au înțeles cât de vulnerabilă este infrastructura critică a țării.
Luni, imagini din satelit au arătat că instalația petrolieră de la Abqaiq a fost lovită din nou de drone lansate de miliții proiraniene din Irak.
Petrolul, în centrul vulnerabilităților saudite
Petrolul rămâne principala sursă de venit a economiei saudite.
După atacurile americane și israeliene din februarie, Iranul a ripostat prin blocarea efectivă a Strâmtorii Ormuz, o rută maritimă esențială între Iran și statele din Golf. Prin această strâmtoare trecea aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate transportate la nivel mondial.
Ca răspuns, Arabia Saudită a pompat cât mai mult petrol prin conducta sa est-vest, aproximativ cinci milioane de barili pe zi, către terminalul de export de la Yanbu, situat pe coasta Mării Roșii. De acolo, petrolul a fost încărcat în petroliere care s-au îndreptat spre sud, către Marea Arabiei și apoi către piețele din Asia.
Pentru o perioadă, această soluție a funcționat. La 13 iulie însă, Arabia Saudită a bombardat aeroportul din Sanaa, aflat în apropierea capitalei Yemenului. Atacul a fost revendicat de guvernul yemenit susținut de Riad, care a susținut că încerca să împiedice aterizarea unui avion iranian.
Ca represalii, rebelii houthi au atacat aeroporturile saudite din Abha și Jizan.
Și mai îngrijorător pentru Riad este faptul că rebelii houthi au început să atace nave saudite în Marea Roșie. Traversarea strâmtorii Bab el-Mandeb, situată la capătul sudic al Mării Roșii, a devenit astfel extrem de periculoasă.
Blocarea acestei rute amenință direct exporturile saudite de petrol către Asia.
Timp de șapte ani, Arabia Saudită aîncercat să-i învingă pe rebelii houthi prin bombardamente, dar nu a reușit.
Războiul din Yemen a provocat una dintre cele mai grave crize umanitare ale epocii recente, iar efectele conflictului sunt resimțite și în prezent.
În 2022, Arabia Saudită a ajuns la un armistițiu fragil cu rebelii houthi. Au existat și informații potrivit cărora Riadul ar fi oferit plăți pentru menținerea păcii.
Acum însă, cea mai bogată țară din regiune se confruntă din nou cu amenințarea atacurilor cu drone și rachete din Yemen, la sud, în timp ce este vizată simultan de atacuri lansate din Irak, la nord. Niciunul dintre aceste riscuri nu fusese luat în calcul atunci când a fost conceput proiectul "Vision 2030".
