
Ministrul Afacerilor Externe Emil Hurezeanu a reamintit luni, la Antena 3 CNN, că scutul antirachetă de la Deveselu a fost amplasat pe teritoriul țării noastre și ca reacție la pericolul nuclear reprezentat de Iran. Acum 20 de ani, Teheranul proceda la fel ca în prezent, a explicat ministrul, adică își alimenta în mod constant rezervele de arme ofensive și își perfecta metodele de îmbunătățire a uraniului pentru a dezvolta bomba atomică. Ministrul de Externe a adăugat că nu trebuie să ne așteptăm la negocieri de pace în plin conflict Iran-Israel, ci dimpotrivă, în opinia sa, conflictul va mai continua o perioadă.
Emil Hurezeanu a apreciat că perimetrul Mării Negre s-a transformat într-un „teatru de război foarte periculos”. Ministrul a amintit că rolul scutului antirachetă de la Deveselu este și de apărare față de pericolul nuclear reprezentat de Iran.
„Vă amintiți de doctrina fostului președinte american Bush Jr. care vorba de Orientul Apropiat extins, unde România și perimetrul Mării Negre erau incluse. E valabil acest concept și astăzi, chiar dacă el nu mai este operativ în doctrinele militare actuale, revizuite. Dar există o strategie în continuare a UE, mai recentă, a Mării Negre, a Congresului american și s-a transformat perimetrul Mării Negre într-un teatru de război foarte periculos.
Așa s-au explicat facilitățile de apărare antirachetă de la Deveselu cu participarea militarilor americani, Deveselu fiind nu doar o bază americană, e implicit o bază americană, e o bază românească în care România a investit 2,5 miliarde de euro până acum, la care participă și alte forțe NATO și bineînțeles americane.
Acest scut antirachetă viza, și explicațiile nu au fost întotdeauna luate în serios, pericolul nuclear iranian. Faptul că și atunci, în urmă cu aproape 20 de ani proceda la fel, în mod ilegal și constant își alimenta rezervele de arme ofensive și nu a încetat niciodată să recurgă la rețetele de îmbunătățire a uraniului în așa fel încât să obțină bomba atomică”, a spus ministrul Afacerilor Externe.
Emil Hurezeanu a explicat că izbucnirea conflictului Israel-Iran era previzibilă având în vedere amenințarea nucleară iraniană, dar și rolul jucat de Teheran în destabilizarea Israelului.
„Am fost surprinși de explozia acestui conflict. El era însă previzibil. Exista un raport de ultimă oră al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de la Viena foarte alarmant, foarte critic la adresa operațiunilor de îmbunătățire a uraniului la care Iranul recurge în mod clandestin, ilegal, de ani de zile în ciuda tuturor avertismentelor.
Israelul nu a intervenit pe neașteptate. Au existat mereu avertismente. Interesele vitale de securitate ale Israelului menționau explicit pericolul iranian. E vorba de rachetele cu rază lungă de acțiunile ale Iranului care pot să atingă orice capitală. Iranul controlează, într-un fel de rețea de operațiuni de război constante, operațiunile din Liban, Fâșia Gaza, influențează formațiunile teroriste care de ani de zile încearcă destabilizarea Israelului și a altor țări arabe”, a spus el.
Ministrul Afacerilor Externe e de părere că conflictul este departe de a fi încheiat.
„Suntem în situația unei escaladări. România pornește de la ideea că avem de-a face cu un sistem de securitate extrem, extrem de periculos, care se poate extinde, există deja și primele semne că s-ar putea ajunge la înțelegere, la așa zisa autorestrângere a efortului de război. Nu trebuie să exagerăm acum cu dorințele pioase de a vedea negocieri instalate în plin conflict. Cred că ne putem aștepta la continuarea acestui conflict.
Suntem, nu doar în cazul acestui război din Orientul Apropiat, dar și în ce privește războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, suntem pentru restabilirea unei ordini internaționale bazate pe reguli și la recurgerea de fiecare dată la normele dreptului internațional prin negocieri. La sfârșitul oricărui război trebuie să fie pacea”, a conchis ministrul.
După trei zile de bombardamente asupra Iranului, premierul israelian Benjamin Netanyahu a estimat luni că Israelul este pe cale să-şi atingă cele două obiective principale ale acestei campanii militare, şi anume „eliminarea ameninţării nucleare şi eliminarea ameninţării reprezentate de rachete”, relatează Agerpres.
Iranul a ripostat atacului israelian cu salve de rachete ce au provocat până în prezent 24 de morţi în Israel, în timp ce în Iran bilanţul provizoriu al victimelor comunicat de autorităţi este de 224 de morţi şi peste o mie de răniţi